Auzul

In timpul lovirii sau lovirii intre ele obiectele produc unde sonore. Acestea sunt vibratii ale aerului care sunt percepute de urechie care le transforma in senzatie auditiva. In urechie ajung numeroase sunete de la zumzetul insectelor pana la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reactie.

Atunci cand auzim ceva defapt urechia noastra este atinsa de vibratiile undoitoare ale presiunii admosferice. Urechia transforma undele sonore in impulsuri electrice pe care le transmite mai departe la creier, care la randul sau decodifica semnalele.Urechia se obisnuieste treptat cu sunetele, iar cu timpul invatam si sensul acestora.

Cum auzim ?
Urechia este impartita in trei parti: - Urechia exterma
- Urechia medie
- Urechia interna

De urechia externa apartine pavilionul singura componenta vizibila precum si conductorul auditiv. Partea vizibila a urechii numita pavilionul urechii capteaza undele sonore din aer asemenea unei antene parabolice si le tranzmite prin canalul auditiv spre urechia interioara. Undele sonore captate de urechia exterioara trecand prin canalul auditiv exterior pun in miscare membrana timpanica aflata pe intrarea urechii medii.
Urechia medie reprezinta cam o parte din urechie exterma fiind defapt5 o mica cavitate „sapata” in oasele craniului. Este delimitata spre experior de membrana timpanica dar printr-un conduct subtire numit trompa lui Eustachie comunica cu cavitatea nazala. Din acest motiv presiunea externa corespunde cu presiunea din urechia medie. Daca presiunea admosferica se modifica brusc urechia se adapteaza urechia se adapteaza in scurt timp la schimbarea de pana atunci e posibil sa „pocneasca”.
In cavitatea urechii medii se gasesc trei oscioare numite oscioare auditive. Fiecare dintre ele are o forma cararteristica: Unul este ciocanasul (malleus), celalalt nicovala (incus), iar al t6reilea scarita ( stapes). Vibratiile membranei timpanice se tranzmit mai intai la ciocanas, apoi la nicovala si scarita,