Odata cu observarea prin instrumente tehnice care au amplificat tot mai mult imaginea si detaliile “astrului noptii “,întrebarile si raspunsurile au evoluat rapid , si apoi la acest început de era cosmica,risipind miturile expeditiile lunare au condus la
adevarate culmi spectaculare ale cunoasterii si realizarii umane.
1. Originea astrului noptii a fost întotdeauna un mister.Este oare Luna desprinsa cândva din masa Pamîntului,poate chiar din marea groapa a oceanului Pacific_Sau poate este ea o sora mai mica a Terrei,desprinsa în urma cu peste 4,5 miliarde de ani
-odata cu globul planetei noastre-din marea nebuloasa a sistemului solar aflat în plina organizare gravitationala ameteriei respective?Este oare Luna un corp cerestru format în alta parte a sistemului planetar,sau… poate …chiar în alta parte a Galaxiei…,ce a fost prins ulterior de gravitatia terestra?
Treptat ,specialistii noii stiinte a selenologiei au parasit ideea “ ruperii “ Lunei din corpul globului pamântesc , întrucât bogata recolta a monstrelor de sol aduse de expeditiile americane si sovietice ,a venit sa sustina o alta origine a satelitului natural al Terrei.De fapt, s-a plecat în primul rând de la un argument teoretic ,specialistii stabilind ca la astfel de ruperi ,masele corpurilor astrale respective ar trebui sa fie în raport de 9 la 1 ; dar masa Lunei este numai a 18-a parte din masa globului nostru! Mai evidente au fost însa rezultatele analizelor de monstre chimice si compusii acestora ce domina în compozitia solului lunar.Cele câteva sute de kilograme de roci aduse cu greu din diferite locuri ale suprafetei selenare au demonstrat faptul ca elementele preponderente sunt : calciul ,siliciul, aluminiul, magneziul ;surpriza a fost constituita însa de abundenta titanului , care pe planeta noastra este suficient de rar ;dealtfel chiar si procentele de uraniu,thoriu, strontiu si bariu s-au demonstrat a fi mai ridicate decât cele întâlnite în