Prezentare Generala a Cosmosului Îndepartat
Dincolo de atmosfera terestra se întinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate întrece frumusetea Cosmosului. Va invit sa calatorim împreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezint Cosmosul îndepartat deoarece cu cât ne îndepartam mai mult, cu atât misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.
Terra, casa noastra, este doar un corp ceresc de mici dimensiuni care se roteste la nesfârsit în jurul unei stele la fel de neînsemnate la scara cosmica, Soarele. Pe lânga miscarea de revolutie Pamântul mai executa o miscare de rotatie în jurul unei axe ce trece prin centrul lui. Are si un satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost asa de visatori si romantici. Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc în jurul Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, respectând aceleasi legi. Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti decât Terra. În jurul stelei centrale se mai rotesc si alte corpuri ce formeaza materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii etc. Omul a îmbogatit si el materia aleatorie din spatiul interplanetar, construind sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si de curând statii si laboratoare orbitale.
Soarele cu tot ce se roteste în jurul lui formeaza Sistemul Solar. Departe, la distante inimaginabile se afla alte stele asemanatoare Soarelui nostru. Acestea la rândul lor formeaza diferite tipuri de sisteme stelare.
Deoarece distantele cosmice sunt foarte mari, încât mintea omeneasca nu le poate percepe, astronomii folosesc alte unitati pentru a le masura: unitatea astronomica (distanta medie Pamânt-Soare, egala cu aprox. 149,6 milioane km), anul-lumina (distanta strabatuta de lumina, cu viteza v=300 mii km/s, într-un an, egala cu 9,46 mii de miliarde km) si parsecul (egal cu 3,26 a.l.).
Forta de atractie universala a grupat stelele în sisteme complexe numite galaxii. Cele peste 6000 stele vizibile de pe Pamânt, pe întreg cerul cu ochiul liber, precum si Soarele fac parte din Galaxia Noastra numita Calea Lactee. Ea are forma unei spirale, cu diametrul de aprox. 100 mii a.l., iar grosimea de numai 15 mii a.l. Masa galaxiei este de 140 miliarde ori mai mare decât masa Soarelui. În realitate numarul de stele din galaxie depaseste 150 miliarde, dar noi vedem doar câteva mii din cauza distantei mari si a stralucirii reduse a acestora. Sistemul Solar este situat într-o margine, în Bratul Orion, la o distanta de aprox. 28 mii a.l. fata de centru. Galaxia a primit numele de Calea Lactee datorita benzii de stele vizibila pe cer, asemanatoare cu o dâra de lapte varsat, care nu este altceva decât proiectia nucleului si a discului galactic vazute din profil.
În interiorul galaxiei stelele sunt grupate în alte sisteme. Un numar infinit de mare de stele batrâne, rosii formeaza nucleul galactic. Acesta este de fapt o sfera imensa fata de care dimensiunile stelelor pot fi considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri globulare, aglomerari cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam 150 de astfel de roiuri în Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui halo urias care înconjoara întreg discul galactic (ex. Omega Centauri, M13 din Hercules etc). Acest disc consta într-un numar de brate ce pornesc din nucleu, dând galaxiei aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite din stele tinere, albastre, dar si din materie interstelara. Printre stele exista niste nori imensi de gaze, în special hidrogenul, precum si pulberi si praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la rândul lor se clasifica în mai multe tipuri. Exista nebuloase difuze (care vazute prin instrumente optice au aspectul unei pete cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa Orion), cât si nebuloase obscure (care au aspectul unei pete întunecate pe un fond luminos al cerului, ca ex. Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta M42). Aceste nebuloase sunt adevarate incubatoare în care iau nastere noi stele printr-un proces îndelungat si complex. Al treilea tip îl reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea în centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea în ultimul stadiu de viata emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt Nebuloasele Dumbell, Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe lânga acestea mai exista în bratele galaxiei si roiuri deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare celor globulare, doar ca numarul de stele componente este foarte mic. Ex.: Closca cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca materie neorganizata mai exista si vântul stelar, flux de particule emis în spatiu de catre stele, în urma reactiilor nucleare ce au loc în interiorul acestora.
Calea Lactee se roteste în jurul propriei axe într-un asa numit dans galactic, si o data c...