SATURN


- îsi trage denumirea de la zeul secerisului la romani: Saturn;
din cele 5 planete din antichitate Saturn a fost cunoscutã ultima;
are o miscare înceatã de 30 de ani in jurul Soarelui;
la o distantã de 2 ori mai mare de Pãmânt decât Jupiter;
este greu de studiat datoritã iluminatiei slabe;
se cunosc putine date despre ea dinaintea erei spatiale;
Inelul- în 1610- Galilei- observã cã planeta pare sã aibã mânere si scrie cã “Saturn are urechi”;
în 1656- Chr. Huygens- descoperã inelul planetei;
a doua mare planetã din Sistemul Solar;
are un diametru ~ 120000 km pe care ar putea fi aliniate 9 planete având dimensiunea egalã cu cea a Pãmântului;
volum de 100 de ori mai mare decât cea a Terra iar masa este de 95 de ori mai mare;
forta de gravitatie la ecuatorul saturnian este mai micã decât pe Terra în ciuda mãrimii;
materialul sãu este mai mult în stare lichidã si gazoasã si de aceea densitatea este foarte micã 70% din cea a apei;
are o rotatie rapidã în jurul axei 10 h, 26 min. rezultã o umflãturã la ecuator unde diametrul este cu 10500 km mai mare decât la poli;
este cea mai turtitã planetã;
ca si Jupiter este o sursã de cãldurã: radiazã de 2.9 ori mai multã energie decât Soarele;
cãldura internã a planetei Saturn determinã încãlzirea atmosferei si fenomene meteorologice;
acoperitã de nori densi si o pãturã de metan mai groasã în atmosfera înaltã a planetei;
partea cea mai spectaculoasã a planetei este inelul;
însã în 1975 s-au descoperit douã inele, concentrice despãrtite de diviziunea Cassini, apoi trei (mai târziu) si prin sondele spatiale precum Pioneer 11 câteva mii;
acestea ridicã câteva enigme cum ar fi natura lor despre care nu se stie nimic;
cert este cã acestea sunt prea active pentru a fi rãmas neschimbate 4 milioane de ani;
dacã s-ar cãlãtori pe un inel, inelul A, cu 25 km/zi am reveni la locul de plecare dupã 95 de ani;
grosimea lor diferã de la 5-10 km la 10 m;
o altã enigmã este existenta inelelor care reprezintã o sfidare a legii gravitatiei