Un nume românesc pe harta lumi:
Spiru Haret (15 februarie 1851 - 17 decembrie 1912)

Ne-am obisnuit sa spunem ca o mare personalitate a culturii universale intra, prin opera sa, în lumea nemuritorilor. Bibliotecile îi pastreaza cartile, istoria îi consemneaza opera. Putini sunt cei care îsi gasesc însa imortalizarea în ceruri. Unul din ei este SPIRU HARET.
        Priviti într-o noapte senina globul stralucitor al Lunii. Veti vedea aceiasi munti si aceleasi vai ca si cele ce puteau fi vazute cu mii de ani în urma. Nimeni nu a reusit sa-i vada însa si cealalta fata, nimeni pâna în anul 1959, când s-a obtinut prima ei fotografie din spatiul cosmic. Alti munti si alte vai, total necunoscute pâna atunci. Prima grija a fost identificarea fiecarui detaliu descoperit. Întreaga comunitate stiintifica internationala a fost solicitata pentru a propune numele celor mai prestigioase personalitati din lume, demne de a figura pe harta Lunii. Dintre cele câteva acceptate de Uniunea Astronomica Internationala a fost si unul al unui român: SPIRU HARET (1851-1912), membru activ al Academiei Române din 1892.Numele lui a fost atribuit unui crater selenar (de coordonate -1760, -590).Dar cine a fost Spiru Haret?
         O întrebare la care cei mai multi vor raspunde: un mare om de cultura, care a jucat un rol important în organizarea si modernizarea învatamântului primar, secundar si superior românesc, ba chiar si în studiul matematic al vietii sociale (pentru a nu aminti decât celebra sa carte Mécanique sociale din 1910). Unii chiar îi pot descrie portretul dupa celebra statuie din fata Universitatii din Bucuresti. Perfect adevarat.
        Putini cunosc însa contributiile sale remarcabile la dezvoltarea astronomiei. S-a nascut cu 150 de ani în urma, la 15 februarie 1851 la Iasi. Primele clase le-a urmat la Dorohoi si Iasi si le termina cu califcativul "eminentia" la Bucuresti. Tot aici devine elev al renumitului liceu "Sf.Sava". Precocitatea stiintifica poate fi probata de cele doua