Activitatea biologica a acizilor grasi
Lipidele sunt compusi foarte raspanditi in lumea vie, fiind forma principala de depozitare a rezervelor de materiale energetice ale organismelor. Lipidele in asociatie cu proteinele si intr-o mica masura cu zaharurile sunt componente structurale fundamentale ale celulelor.
In functie de contitutia chimica, lipidele se impart in doua mari clase:
lipide simple – esteri ai acizilor grasi
lipide complexe – esteri ai acizilor grasi continand si alte grupe in afara alcoolilor si a acizilor grasi
Grasimea este o parte vitala a oricarei celule vii. De asemenea grasimea reprezinta combustibilul de rezerva al organismului. De aceea, n-am putea fi sanatosi daca grasimea ar lipsi din alimentatia noatra. Problema apare din cauza ca cei mai multi dintre noi consumam prea multa grasime, deseori in forme pe care organismul nule poate prelucra cu usurinta. Excesul de grasime nu face altceva decat sa creasca vascozitatea si aderenta sangelui, incetinind circulatia si ducand la alipirea globulelor rosii una de alta intocmai ca monedele intr-un fasic. In acesta stare, agregata, globulele rosii sunt incapabile sa se incarce la capacitatea maxima cu oxigen si sa navigheze prin capilarele microscopice. Lipsite de oxigen si de celelalte substante nutritive, celulele organismului de vin tot mai susceptibile la lezare, imbolnavire si moarte. Majoritatea alimentelor bogate in grasimi sunt incarcate si cu colesterol, substanta care lezeaza peretele interior al artelor. Organismul reactioneaza prin acoperirea acestor leziuni cu celule. In conditiile prezentei in sange aunui exces de grasimi si colesterol, organismul aplica tot mai multe „bandaje” de acest fel, unul peste altul, pana ce formeaza placi ateromatoase. Iar atunci cand aceste placi cresc suficient de mult pentru a ingusta sau chiar obtura arterele coronariene care hranesc inima,apare infarctul de miocard. Cand acest lucru se petrece in arterele care hranesc creierul, are loc un accident vascular cerebral. Grasimile sunt prezente constant in sange, fie ca provin din alimentatie, fie ca sunt produse de organism. Grasimile preovenind din alimentatie sunt constituite, in esenta, din acizi grasi.
Grasimile naturale sunt sintetizate din zaharuri (glucide) de catre plante si animale. Cele din organismul animal sunt de doua feluri:
glucide de rezerva
grasimi de constitutie
Grasimile de rezerva sunt depozitate in cea mai mare parte in diferite tesuturi si organe (seminte, fructe, funze) sau parti ale microorganismelor. De asemenea, se afla in jurul organelor interne ca: ficat,rinichi, intestine, precum si in tesutul conjuctiv surcutanat.
Grasime de constitutie face parte integranta din orice celula (componenta a materiei celulare). Compozitia ei este independenta de alimentatie si nu se consuma niciodata.
Grasimi din regnul animal
In organismul animal, sintetizarea grasimilor proprii se face fie prin utilizarea grasimilor aduse odata cu hrana, fie in urma transformarii altor componente ale alimentelor (glucide, proteine).
Grasimile crude din diferite parti ale corpului difera in ceea ce priveste consistenta, culoarea si compozitia chimica. In general, grasimile de acoperire au un punct de topire mai scazut, decat grasimea acumulata in interiorul organismului. La animalele din zonele calde, grasimea are consistenta mai tare, in comparatie cu cea a animalelor din zonele cu climat rece si temperat. Grasimea de bovine este de culoare galbena determinata de continutul in pigmenti carotenoidici. Intensitatea culorii depinde, in special de continutul in caroten. La animalele tinere grasimea este mai intens colorata decat la adulte, iar femelele au grasime mai colorata decat masculii. Animalele slabe au grasime mai inchisa la culoare decat cele grase.
Grasimile din regnul vegetal
In plante, grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor, sub influenta enzimelor. S-a constat ca, prin maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri, imbogatindu-si continutul in ulei.
In plante, materia grasa se concentreaza numai in anumite parti, cum sunt semintele, fructele, samburii etc., jucand rolul unei substante de rezerva, pe care planta o utilizeza in timpul dezvoltarii ei, drept sursa de energie. In seminte, rezervele glucidice si lipidice se inlocuiesc oarecum reciproc: lipidele au concentratii cuprinse intre 46-65% in semintele oleaginoase si numai de cateva procente in cele amidonoase. Cantitatea de lipide din fructe si legume este redusa, nedepasind 2%, cu exceptia soiei. Lipidele, desi se gasesc in cantitate mica, au un rol insemnat in pastrarea si conservarea legumelor si fructelor. S-a constatat ca aparitia gusturilor neplacute la produsele conservate, in special la legumele congelate si deshidratate, se datoresc oxidarii lipidelor. Dintre acizii grasi predomina acizii linoleic, palmitic si oleic.
In fructe, lipidele s...