Bulbul rahidian
Bulbul rahidian (medulla oblongata) este asezat în etajul posterior al cutiei craniene si în partea craniala a canalului rahidian. El este continuarea maduvei spinarii, de aceea se mai numeste si maduva prelungita. Are forma unui trunchi de con cu baza mare asezata cranial, o lungime de circa 3 cm si o greutate de 6-7g.
Cranial, se termina la locul în care începe puntea lui Varolio, iar caudal limita este indicata de locul în care se încruciseaza fibrele nervoase ce formeaza piramidele bulbare anterioare. Suprafata bulbului are o configuratie asemanatoare configuratiei externe a maduvei, în special în partea caudala.
Pe fata anterioara este santul median ventral pe laturile caruia sunt doua cordoane numite piramide bulbare (pyramidum medullae oblongata), care se gasesc în continuarea cordoanelor ventrale ale maduvei. Ele sunt mai groase în partea craniala a bulbului si mai subtiri în partea lui caudala. Pe partea laterala a fiecarei piramide este santul colateral ventral.
Pe partile laterale ale bulbului, lateral de santul colateral ventral, sunt cordoanele laterale ale bulbului (funiculi laterale medullae oblongata) marginite posterior de santul colateral dorsal. Fiecare cordon lateral se termina cranial printr-o umflatura ovala cu axul mare dispus longitudinal, care se numeste oliva bulbara.
Pe fata posterioara, bulbul prezinta santul median dorsal. Pe laturile lui sunt cordoanele formate de fasciculele lui Goll (gracilis) si Burdach (cuneatus), separate prin santul intermediar dorsal. În partea caudala a bulbului ele au aceeasi dispozitie ca în maduva.
În jumatatea craniala a bulbului, cordoanele formate din fasciculele lui Goll si Burdach se departeaza de linia mediana orientându-se oblic în sus si lateral si determinând în prelungirea canalului ependimar formarea unei cavitati care se numeste ventriculul al IV-lea (ventriculus quartus).
De la acest nivel, fasciculul lui Burdach se continua cu o formatiune care se numeste corpul restiform (corpus restiforme) cu pedunculul cerebelos inferior, iar fasciculul lui Goll se continua cu o formatiune numita piramida posterioara.
Structura bulbului rahidian are doua caracteristici: existenta ventriculului al IV-lea si dispozitia celor doua feluri de substante.
În interiorul bulbului rahidian, canalul ependimar se largeste mult si formeaza partea bulbara a ventriculului al IV-lea, ventricul ce este o cavitate asezata între bulb, punte si creierul mic; el are o forma rombica – de aceea se mai numeste fosa romboidala. Partea bulbara are forma unui triunghi cu baza în sus. Ventriculul al IV-lea este situat în partea dorsala a bulbului, iar masa de substanta nervoasa formeaza planseul (podeaua) lui, pe care se observa un sant longitudinal numit fisura mediana posterioara (fissura mediana medullae oblongata), de la care pornesc în ambele parti niste dungi numite strii medulare (striae medullares). Fisura mediana posterioara împreuna cu striile medulare poarta numele de calamus scriptorius.
Ventriculul al IV-lea este acoperit dorsal, în portiunea bulbara, cu o membrana epiteliala foarte subtire.
Substantele alba si cenusie care se gasesc în alcatuirea bulbului, sunt expuse într-un mod caracteristic. Se stie ca unele din fibrele nervoase care formeaza piramidele anterioare se încruciseaza la nivelul bulbului, adica trec dintr-o parte în cealalta parte; aceasta încrucisare se numeste decusatia piramidelor si marcheaza limita caudala a bulbului. La nivelul bulbului rahidian se încruciseaza si unele fibre senzitive.
Din cauza acestor încrucisari, substanta alba a bulbului strabate prin masa de substanta cenusie, pe care o fragmenteaza. Se formeaza astfel fragmente de substanta cenusie înconjurate de fascicule de substanta alba. Aceste fragmente se numesc centri sau nuclei bulbari. Din fragmentarea coloanelor ventrale se formeaza nuclei motori, din fragmentarea coloanelor dorsale, nuclei senzitivi, iar din a celor laterale, nuclei vegetativi.
Bulbul îndeplineste functia de conducere si de centru nervos.
Functia de conducere este realizata prin fasciculele care trec prin bulb, venind de la maduva sau encefal, sau care pornesc din bulb spre maduva sau encefal. Bulbul reprezinta locul de trecere al cailor senzitive si motoare dintre maduva si restul encefalului. El conduce excitatiile care vin din maduva spinarii si trec la diferite segmente ale encefalului; de asemenea conduce impulsurile motoare care iau nastere la diferite niveluri ale encefalului si trec la maduva spinarii pentru a ajunge la organele efectuare. Caracteristic în aceasta conducere este faptul ca ea se face încrucisat, adica trece dintr-o parte în alta. Aceasta se poate constata astfel:...