Introducere
Ceea ce se numeste în mod comun ciuperca este un corp fructifer care are rolul de a produce spori. Pentru ca un corp fructifer sa ia nastere este necesar ca miceliile primare ale aceleiasi specii sa vina în contact.
Împrastierea sporilor are loc de cele mai multe ori datorita vântului; deoarece sunt extrem de usori, pot fi transportati în scurt timp la o distanta de sute de kilometri.
Perpetuarea diferitelor specii de ciuperci se poate face si datorita transportului pasiv al sporilor de catre numeroasele inscte.
Ciupercile cuprind o varietate extrem de larga (peste 100 000 de specii raspândite în toate ecosistemele), fiind incluse în mod traditional printre vegetale.
Morfologia ciupercilor
Ciupercile clasice din paduri, au un picior mai mult sau mai putin dezvoltat, când doar cilindric, când îngrosat sau subtiat la baza, câteodata chiar ondulat sau serpuit si uneori turtit, sau prelungit în sol cu un miceliu de lungime variabila. Suprafata poate fi neteda, zbârcita, flocoasa, cu vinisoare, striata etc.
Este important sa se observe si modul de insertie a piciorului în palaria de deasupra lui: aceasta poate fi complet centrala, mai mult sau mai putin excentrica, si rareori complet laterala.
Forma palariei variaza foarte mult; la început ea este de forma globuloasa, iar la maturizarea deplina poate fi concava sau chiar în forma de pâlnie.
Suprafata poate fi neteda, crapata, cu aspect lucios, vâscos, uscat sau granulat. Marginea este de regula întreaga, dar de multe ori si sinuoasa sau lobata, câteodata cu franjuri dantelate care atârna.
Cum traiesc ciupercile
Ciuperci saprofite
Cea mai mare majoritate a ciupercilor se dezvolta pe resturile moarte sau în descompunere ale organismelor vegetale ca: busteni putreziti, frunzis din padure, ramuri sau scoarta de copac cazute pe pamânt, balegar de la erbivore.
Ciuperci parazite
Aceste ciuperci traiesc pe seama unor organisme vegetale vii, în special arborii mari, pe care se instaleaza profitând de raniri accidentale ale acestora.
Otravirea cu ciuperci
Printre ciuperci exista diferite specii toxice sau uneori mortale, dar chiar si cele mai bune pentru consum pot da simptome toxice, care se manifesta prin deranjamente stomacale, voma, dureri de cap, transpiratie abundenta sau simptome asmatice destul de grave.
Este de mentionat ca pâna si speciile considerate printre cele mai bune de consum, ca hribii sau champignon, daca sunt culese prea târziu sau daca sunt atacate de paraziti, ori au degerat, pot contine substante toxice asemanatoare celor care se formeaza în carnea în curs de putrezire.
Exista numeroase specii de ciuperci, care atunci când sunt crude, au un oarecare grad de toxicitate, dupa o fierbere mai mult sau mai putin îndelungata devin total inofensive si foarte bune de mâncat.
Numeroase specii de ciuperci produc toxine rezistente la caldura, pe care nici macare firberea foarte îndelungata nu reuseste sa le distruga, provocînd astfel otraviri foarte grave, uneori mortale.
Cum se culeg ciupercile
Toti cei care sunt pasionati de natura, prin urmare si cautatorul de ciuperci, trebuie sa respecte în cel mai grad mediul înconjurator. Calcarea în picoare, rascolirea solului din padure, alcatuit la suprafata din frunze în curs de putrezire, ruprea accidentala sau provocata a arbustilor si a micilor plante, ca si decuparea brazdelor de iarba provoaca distrugerea unor ecosisteme. Deseori, chiar culegatorii distrug cu seninatate populatii întregi de ciuperci considerate necomestibile, provocând daune serioase padurii în întregul ei.
O atentie speciala trebuie acordata alegerii recipientului în care vom aduna ciupercile. Cel mai bune este, clasicul cos împletit din nuiele. Sunt evitate in totalitate pungile de plastic! Este important sa nu punem în acelasi cos ciuperci de care suntem siguri ca sunt comestibile, împreuna cu cele de care nu suntem siguri.
Ciupercile vor fi retezate la baza cu un cutitas ascutit si curatate sumar pentru a permite o mai buna raspândire a sporilor.Unde traiesc ciupercile
Speciile de ciuperci sunt atât de numeroase încât pe unele le putem gasi capabile sa se înmulteasca si în întuneric, sa traiasca în apa, iar altele sa suporte niveluri de caldura sau de frig inimaginabile pentru multe dintre organismele vii.
Marea majoritate a varietatilor de ciuperci se gasesc pe terenuri împadurite, în special spre fârsitul verii si toamna, speciile difera totusi în functie de tipul de padure:
padurile de foioase
padurile de conifere
zona de tufaris a Marii Mediterane
pajisti si pasuni
cercul vrajitoarelor (colonii de ciuperci într-un aranjament circular)
Povesti, curiozitati si credinte populare
Ciupearca uriasa
Recordul în privinta dimensiunilor apartine speciei Lagemannia gigantea sau gogosele, rasuf...