Primul coelacant a fost denumit “Latimeria chalumnae”,dupa numele celei care i-a semnalat prezenta.Pestele masura 1,5 m lungime si 57,5 kg gre-utate,avea un schelet cartilaginous si cutia craniana osoasa,iar gura era pre-vazuta cu dinti ascutiti.Coelacantul se inrudeste cu “Eusthenopteron”,pestele creditat ca fiind stramosul tuturor tetrapodelor si despre care se credea ca a aparut acum 360 MA.Aceasta este una dintre ipoteze,caci exista si opinii ca-re o infirma,si anume,provenienta tetrapodelor din pestii Dipnoi.
Coelacantul este unicul supravietuitor al unui grup de pesti, “Coelacanthiformes”,care a aparut in Devonian (acum circa 395 MA) si des-pre care se presupunea ca ar fi disparut la sfarsitul Cretacicului,adica acum aproximativ 65 MA.Fosile ale vechilor coelacanti au fost gasite pe toate con-tinentele,inclusive in Antarctica.Naturalistul Agassiz a gasit in 1839,in Anglia,pentru prima data o astfel de fosila.Pana in present,s-au gasit peste 120 de specii fosile,nici una dintre acestea nedepasind 55 cm lungime.

Greu de gasit
Cum ar putea un peste despre care se credea ca a disparut in mod miste-rios acum mai bine de 71 MA,nemaifiind semnalat decat in stare fosila,sa a-para “viu si nevatamat” la mijlocul secolului al XX-lea?Al doilea coelacant a fost capturat de abia in 1952,iar celelalte circa 100 de expeditii care au urmat pentru localizarea populatiilor si pentru cercetarea speciei,au starnit discutii aprinse si controversate.

In ape adanci
Habitatul coelacantului este in apele marine adanci,la o adancime de cir-ca 400 de metri,unde temperaturile ajung pana la 15-17º C.Atat populatiile din apropierea Comorelor,cat si cele din Indonezia,se afla aproape de insule “tinere”,de origine vulcanica.
Una dintre principalele caracterisici ale coelacantului este coada difice-ra cu un lob median.Exemplarele descoperite recent ating pana la 2 metri lungime,95 de kg greutate si 60 de ani longevitate.