Combaterea biologica a insectelor daunatoare
in culturile de porumb



Dintre daunatorii porumbului se numara: lacusta calatoare (lacusta migratoria), lacusta italiana (Calliptamus italicus), lacusta marocana (Dociotaurus marocanus), cosasul verde (Tettigonia viridissima), paduchii de frunze ai porumbului (Rhopalosiphum maidis si Schizaphis gragraminum) carabusul de mai ( Melolontha melolontha), carabusul de stepa (amoxia villosa), carabusii cerealelor (Anisophia sagettum si A. austriaca), purici de pamant (Chaetocnema aridula si Phyllotreta vittula) viermii sarma (Agriotes lineatus, A. ustulatus si A. obscurus), ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), buha samanatorilor (Scotia sagetum), Sfredelitorul porumbului (Astrinia nubilatis), molia porumbului (Sitotroga cerealella), musca suedeza (Ascinella frit), precum si insecte din fauna utila: Coccinella septempunetata si Chrysopa perla.
Combatereabiologica consta in distrugerea daunatorilor plantelor cultivate cu ajutorul biopreparatelor si a dusmanilor naturali, hormonilor si antocidiei. Organismele folosite in combaterea biologica sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele, nematozii, insectele antropodele precum si unele verteblate.
Metodele biologice de combatere prezinta avantaje apreciabile in comparatie cu celelalte procedee. Aceste avantaje sunt:
lipsa de toxicitate pentru om si animale
mentinerea echilibrului biocenotic
eliminarea pericolului rezidiilor si a celor legate de aparitia rezistentei.
Metodele pot fi folosite indiferent destadiul de dezvoltare a plantei, iar pentru efectuarea tratamentelor nu sunt necesare masuri speciale de protectie a muncii.
Combaterea pe cale biologica a buhai (Scotia segetum) se realizeaza prin utilizarea parazitilor de oua, larve, pupe. Dintre acestia avilogul Trichogramma evanescens, crescut si raspandit in culturi, in perioada pontei flututilor, in doze de 50 – 100 de mii de exemplare la ha, reduce in mod considerabil populatiile de buha semanat