COPORTAMENTUL SI ADAPT~RILE ANIMALELOR
{N MEDIUL LOR DE VIA|~
COMPOTRAMENTUL
{ntotdeauna oamenii au observat modul in care se manifest` animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele s`lbatice pentru hran` ]i aveau nevoie sa le cunoasc` mi[c`rile ]i comportamentul pentru a le v@na cu succes.. {n\elegerea comportamentului animalelor consum` mult timp, r`bdare ]i cercet`ri minu\Ioase. Studiul ]tiin\ific al coportamentului animalelor este denumit etologie
Migra\ia
Migra\ia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaz` sau c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau locuri mai calde ]i mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migra\ii au loc o dat` pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai pu\in frecvent. Cu toate c` migra\iile sunt necesare, acestea consum` foarte mult din energia si timpul animalului, expun@nd-ul la pericole, cum ar fi lipsa m@ncarii sau epuizarea.
1. Migra\ia in mediul terestru {n mediul terestru, [n regiuni precum savanele aficane ]i tundra arctic`, m@ncarea ]i apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale c`l`toresc [n func\ie de sezon pentru a folosi c@t mai bine resursele existente. De exemplu, [n Canada, caribuul petrece iarna [n p`durile de conifere. {n aprilie, el migreaz` [n nord spre tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru reproducere, unde se hr`neste cu licheni si ierburi. El se [ntoarce [n p`dure de [ndat` ce iarna arctic` re[ncepe ]i p`m@ntul este acoperit de o crust` groas` de ghea\`. {n timpul migra\iei acestora, ei sunt urma\i de lupi. Lupii v@neaz` animalele tinere sau bolnave care nu pot \ine pasul cu restul grupului.
2. Migra\ia p`s`rilor. Multe p`s`ri migreaz` sezonier. Prim`vara, ele zboar` din zonele cu ierni mai calde ]i cu cantit`\i mari de hran` [nspre zonele mai reci unde-]i depun ou`le ]i-]i cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hran` [ndestul`toare numai prim`vara ]i vara. Unele specii migreaz` oricum [n zone cu mai pu\in` hran`, dar care ofer` mai mult` protec\ie [n perioada reproducerii ]i cres]terii puilor. P`s`rile se [ntorc [n fiecare an [n aceste locuri de reproducere.
Cea mai lung` distan\` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din locul [n care depune ou`le, din zona arctic` p@n` [n Anctartica ]i [napoi, [n fiecare an – o c`l`torie dus – [ntors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km pe ghe\a dur` a m`rii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceea]i pereche de pinguini va reveni la acela]i cuib [n fiecare an.
3 Migra\ia [n mediul acvatic. }i [n mediul acvatic exist` multe vie\uitoare care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile de hr`nire spre cele unde se reproduc si [napoi, [n fiecare an. Din noiembrie p@n` [n aprilie, balena albastr` ]i balena cu cocoas` se hr`nesc cu animale mici, numite krill [n regiunile polare. Odat` cu apropierea iernii ele str`bat oceanul Atlantic, Pacific ]i Indian ca s` se reproduc` [n apele tropicale calde. Balenele tinere consum` mai pu\in` energie pentru a-]i p`stra corpul cald, [n apele tropicale calde, mai mult dec@t [n cele polare.
Exist` unele animale care migreaz` dintr-un mediu [n altul. Astfel broa]tele \estoase, broa]tele r@ioase, tritonii ]i salamadrele se reproduc [n ap`, dar i]i petrec aproape tot timpul pe uscat. {n fiecare an se [ntorc la lacurile ]i r@urile [n care s-au n`scut.
4 Monitorizarea migra\iei [n diferite medii . Cercet`torii folosesc metode variate de urm`rire a mi]c`rilor speciilor migratoare, [ncluz@nd radarul ]i monitorizarea prin sateli\i. Cercet`torii pot recunoa]te anumite p`s`ri prinz@ndu-le ineluri la picioare. Aceasta ajut` la indentificarea traseului de migra\ie al speciilor. P`s`rile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplas`rilor marilor c@rduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgard` sau transmi\`tor radio, dar numai [n timp ce se afla sub anestezie.
B. Cooperarea
Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul [n care membrii unei specii se adun` [n grupuri pentru activita\i ca v@n`toarea, ap`rarea sau [ngrijirea puilor. Exist` multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente ]i str@ns unite av@nd structuri clare.
1. Siguran\a prin num`r Traiul [n grup ofer` animalelor multe avantaje – o protec\ie mai mare fa\` de pr`d`tori, ajutor pentru fiecare membru s` g`seasc` hran` ]i protec\ie ]i m`rirea ]anselor de supravie\uire.
{n r@ndul p`s`rilor, de exemplu, g@]tele negre formeaz` c@rduri mari iarna ca s` se hr`neasc` [n zonele ml`]tinoase cu cantita\i mari de iarba \iparului. Acest lucru are avantajul c` unele se pot hrani [n timp ce a...