Condorul
Clasa: AVES
Ordinul: FALCONIFORMES
Familia: CATHARTIDE
Gen si specie: VULTUR GRYPHUS; Condorul Anzilor
Condorul, cea mai mare pasare zburatoare a lumii actuale, are o anvergura a aripilor care poate ajunge la 3.30m. Nu o depaseste pe cea a albatrosului, insa suprafata totala este superioara. Una dintre cele sapte specii de vulturi plesuvi americani, condorul, isi are domeniul de-a lungul muntilor Anzi, pe coasta de vest a Americii de Sud, din Venezuela pana in Patagonia. El zboara adesea la inaltimi de 3000-5000m, dar coboara si pana la tarmul Oceanului Pacific.
O PASARE RAPITOARE DIURNA
Este greu de imaginat, privind doar o fotografie, cum arata in realitate un condor. Poate sa fie o pasare urata ca aspect, dupa afirmatiile unora. Capul si gatul sunt golase si au o culoare purpurie inchisa. Masculii adulti poarta pe varful capului o creasta carnoasa si pliuri ale pielii care se rasfrang peste ciocul galben. Ochii au si ei o culoare galbena. In jurul gatului exista insa superb, amintind de cele purtate odinioara de nobilii spanioli, format din pene de un alb imaculat, marginind penajul negru-antracit al corpului. Numai varfurile aripilor au pene albe.
Picioarele, cu gheare puternice, sunt de culoare neagra, dar par adesea albe din cauza gainatului care le murdareste. Lungimea corpului depaseste cu putin un metru, iar greutatea pasarii este de 9-11 Kg. Femelele au dimensiuni mai mici decat masculii. In aer, planand maiestuos, cu aripile intinse, este o imensa si superba pasare, urcand shi coborand de-a lungul peretilor verticali de stanca, folosind cu dibacie curentii ascendenti de aer cald, rezistand la vanturile care se dezlantuie brusc pe culmile andine.
UN SISTEM DE COMUNICARE MISTERIOS
Pentru multi naturalisti din secolul al XIX-lea au existat 2 enigme dominante privind comportamentul condorilor, pe care au incercat sa le dezlege: cum isi descopera prada si cum comunica intre ei. Se folosesc de vaz si, avand o acuitate vizuala exceptionala, zaresc cadavrele de la mare inaltime, sau poseda un simt al mirosului cu totul deosebit? Aceste probleme au fost dezbatute de naturalisti de talia lui Warerton, Darwin, Humboldt, Audubon, care au vizitat America de Sud. Unii au sustinut ca mirosul cadavrelor in descompunere atrage marile pasari.
Audubon a facut o experienta simpla, prin care atras condorii cu manechine reprezentand animale, iar pasarile chiar le-au atacat. El a demonstrate astfel ca daca mirosul poate juca un anumit rol, ceea ce conduce condorul spre prada este vederea sa extraordinara. Charles Darwin relateaza, in capitolul al IX-lea al jurnalului sau, testul pe care l-a incercat asupra unui numar de condori tinuti intr-o gradina din Valparaiso si care a pus in evidenta slabul simt olfactiv al acestor pasari.
Cea de a doua enigma, pe care ornitologii s-au straduit sa o resolve, se refera la modul de comunicare, care pare sa existe intre pasari. Sa spunem, de la bun inceput: condoruleste o pasare muta. El nu este capabilsa emita decat niste fluieraturi si un croncanit care abia se aud la cativa metri. Totusi, atunci cand o pasare descopera cadavrul unui animal, ea esre inconjurata repede de numerosi condorisositi de la distante apreciabile, de 30 sau de 60 de Km. Cum izbutesc ei sa se alature atat de iute celui care a descoperit prada, coborand spre sol? Au fost autori care au lansat ipoteza unei “comunicari telepatice”.
MODUL DE REPRODUCERE
Spre deosebire de ruda sa, condorul californian (Gymnogyps californianus), care aproape a disparut, mai existand, probabil, cam 100 de exemplare, condorul din Anzi are o situatie mult mai buna. Cu toate ca a devenit rar in multe din zonele sale de repartitie, ramane numeros in altele shi poate fi vazut in grupuri mari in jurul cate unui cadavru de animal.
Parada nuptiala este destul de simpla, masculul invartindu-se in jurul femelei cu aripile intinse, cu gatul arcuit shi umflat, punand in avidenta creasta shi zonele cu pene albe. Dupa imperechere, femela depune un singur ou, direct pe o mica platforma a unui perete stancos. Acesta este clocit, pe rand, de ambii parinti, incubatia durand intre 54 si 58 de zile. Puiul este hranit de parinti cel putin un an sit imp de cativa ani are un penaj diferit de cel al adultilor si un puf care-i acopera capul si gatul. El devine adult si se poate reproduce abia la varsta de 6 sau 7 ani. Acuplarea are loc in fiecare an, pe tot parcursul vietii, care poate dura cam 50 de ani. Insa, dupa unii autori, femela depune un singur ou, o data la 2 ani. Reproducerea condorului este destul de lenta.
...