Crocodilul
Ierarhii bine cunoscute
Crocodilli traiesc în comunitati care cuprind animale de aceeasi vârsta si acelasi sex,în cadrul carora domneste o ierarhie foarte stricta. Marii masculi,puternici si agesivi ,îsi apara teritoriile,care cuprind o zona terestra(o portiune de tarm) si una acvatica. Aceste teritorii ale masculilor se învecineaza,dar nu se suprapun,ca în cazul femelelor,care au locuri de ponta pe un teritoriu comu. Obesrvaraea atenta a coportamentului crocodililor a aratat ca ierarhia este permanent respectata,cu exceptia perioadelor de seceta foarte puternica,interval în care teritorialitataea dispare,animalele,inghesuindu-se în jurul ochiurilor de apa ramase. Statutul social al unuui crocodil este exprimat prin pozitia capului,a spatelui si a cozii. Masculii dominanti înoata la suprafata apei,ceilalti scot doar capul si deschid falcile, în semn de supunere fata de individul dominant. Luptele între masculi sunt rare,de obicei,ridicarea capului,a cozii si umflarea corpului fiind semnalele suficiente pentru îndepartarea unui rival. Daca acesta nu paraseste disputa, este muscat de baza cozii si de picioarele posterioare.
Nu se stie astazi cu certitudine daca crocodilul de Nil,mascul,este monogam sau poligam. Ultima ipoteza pare însa mai plauzibila. Parada nuptiala are loc cu 4-5 luni inaintea unei ponte,iar initiativa apartine femelei,care viziteaza teritoriile mai multor masculi,de obicei foatre agresivi în aceasta poerioada(postura de supunere pe care o arata femela îi mai îmblâzeste). Partenerii se apropie si îsi freaca boturile,mirosul emis de glandele aflate pe mandibula masculului stimulând femela.Jocurile de apropiere dureaza catena zile,apoi împerecherea are loc sub apa.
Un inceput de viata terestra
În cursul anotimpului secetos sau la înceutul celui polios,femelele îsi aleg locuri de ponta,în nisipul malului laoarecare distanta de apa,dartotdeauna deasupra nivelului maxim al acesteia. Disputele nu lipsesc în aceasta perioada,femelele sunt agresive Si se bat adesea pentru a obtine un loc cât mai confortabil în zona de cuibarit. Cu picioarele posterioare sapa o groapa ingusta,adânca de 40-50cm,în caredepun,în curs de o jumatate de ora,între 16 si 18 de oua în greutate de40-70g si lungi de 28cm. Groapa este astupata si netezita, iar femela supravegheaza cuibul pe toata durata incubatiei. Masculul se afla si el prin preajma.
În cuib temperatura nu este uniforma,în centru fiind mai ridicata decât la periferie,iar în anotimpul uscat mai mare decât în cel polios. Temperaturile scazute sau cele foatre ridicate favorizeaza aparitia femelelor, iar cele intermediare dau sanse masculilor.
Când dezvoltarea a ajuns la final ,puii emit semnale care sunt interceptate însa de mama.Aceasta desface cuibul si transporta puii în gura,cu mare grija,pana în apa,eliberându-i într-o zona mai putin anânca.La nastere un pui cântareste 500g,si ramâne împreuna cu ceilalti timp de 6-7 saptamâni pe un loc izolat al malului.Se hranesc singuri,în special cu insecte;când puii se maresc fiecare tânar crocodil îsi cauta un teritoriu propriu si taieste solidar.
Odata ajuns la 3,50m,crocodilul devine un carnivor redutabil,dar mai putin dispus la efort,preferând prazile de dimensiuni mari,mai ales mamifere,dar si pasari, reptile sau broaste.Adesea crocodilul ramâne la pânda zile întregi,nemiscat,pâna când un bivol sau o antilopa vetita sa-si astâmpere setea apare în proximitatea sa. Atunci acesta aluneca tacut si o prinde brusc de picior sau de bot,dezdechilibrând-o si tragând-o în apa, unde o îneaca,dupa care o sfâsie, inghitind falcile fara sa le mestece.Când prada este prea maresi nu o poate deplasa singur,dao sau trei crocodili se asociaza pentru transportul ei în apa.
Pericolele primului an de viata
Daca crocodilii adulti nu au dusmani viata puilor este plina de pericole.Cuiburile, sapate în bancurile de nisip de pe malul apelor, sunt adesea devastate de varanul Nilului,un neam de sopârla de circa 2m lungime care se misca cu mare rapiditate si scapa chiar de cei adulti.
Odata iesiti din ou,puii de crocodil sunt o prada usoara pentru pestii mari,pentru pasarile rapitoare si cele acvatice si chiar pentru numeroase mamifere.
O adaptare pefecta la mediul de viataHabitatul crocodililor este format dintr-o portiune a maluli si o zona de apa, statatoare sau curgatoare.Sunt preferate mangrovele,regiunile mlastinoase si cele de la varsarea râurilor,unde hrana e mai abundenta,iar vegetatia asigura o buna protectie.Dar pentru a trai într-un astfel de mediu ,în care caldura excesiva si marea concentratie de saruri sunt pentru reptile pericole mortale.
Ca toate reptilele crocodilii sunt animale poikiloterme,temperatura corpului depinzând de cea a mediului ambient,de aceea termoreglarea este extrem de importanta.Modalitati de termoreglare depind de specie,dar si de sex, marime sau stare de sana...