CUM A APARUT VIATA?
Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul,
hidrogenul si oxigenul.Carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca
un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al
acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu
oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H
este cea mai importanta sursa de energie din materia vie. Principalii componenti ai celulei sunt
lipidele, glucidele, proteinele si acizii nucleici. Lipidele reunesc o serie de substante care au ca
trasaturi comune solubilitatea in solventi organici, avand rol pasatic si de rezerva. Glucidele sau
hidratii de carbon, dupa numarul monomerilor pot fi monozaharide, ologozaharide sau
polozaharide. Zaharurile folosesc in mod special drept combustibil. Proteinele au un rol major in
organizarea si reglarea activitatii celulare, in cresterea si inmultirea organismelor vii. Acizii
nucleici au un rol esential in perpetuarea vietii, fiind puratatorii si transmitatori codului genetic.
Cele doua tipuri de acizi nucleici sunt ribonucleic (A.R.N.) respectiv dezoxiribonucleic (A.D.N.)
Principala caracteristica a materiei vii fata de cea nevie este autoconservarea. In sistemul
individual are loc un continuu proces de autoreproducere a elementelor sale componente. Ca
sursa energetica si plastica, la baza acestor procese sta metabolosmul, insusure esentiala a fiintei
vii. Metabolosmul se realizeaza prin doua procese antagonice: asimulatia (anabolismul) si
dezasimilatia (catabolosmul) care sunt conditionate reciproc.
Dar un sistem viu, ca sa eziste si sa se reannoiasca ontogenetic si filogenetic trebuie sa
proprietatea de a da nastere unui sistem aproximativ identic cu el. Reproducerea este un proces
specific materiei vii si se bazeaza pe insusirile exceptionale ale AND-ului de a se scinda in cele
doua lanturi complementare, fiecare lant vechi functionanad ca matrita pentru sinteza catenei
complementare.
Un mare numar de ipoteze incearca sa explice modul in care s-au format aceste molecule
organice. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat timp
se milenii gindirea omeneasca, cu dublul sau substrat materialist si religios. Teoriile moderne
pledeaza cu dovezi comune si cu forta egala de convingere penru aparitia vietii fie exclusiv pe
planeta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (pansermia). Nu absenteaza nici ipotezele dupa
care viata de pe Terra ar fi insamantata de fiinte extraterestre venite de pe planete cu civilizatii
avansate (exogeneza).
Convingerea ca fiintele vii se pot forma si spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, inca
din antichitate.Aristotel considera ca viermii, larvele albinelor, capusele, licuricii si alte insecte se
formeaza din roua, insectele ar lua nastere din humusul ogoarelor iar broastele si salamandrele
din noroi inchegat. Potrivit savantilor epocii, gastele si ratele s-ar naste din scoicile marilor, care
le rindul or ar fi luat nastere din fructele copacilor. Ideea s-a inradacinat atat de adinc incat carnea
gastelos si a ratelor a in ceput sa fie considerata mancare de post, iar in 1215, papa Inocentiu
alIII-lea a fost nevoit sa emita o bula papala in acest sens.
In secolul al XVII-lea biologia era tot in acelasi loc ca si la inceputul mileniului. Dovada cea mai
concludenta este reteta medicului belgian Van Helmont, pentru obtinerea soarecilor din boabe de
grau invelite intr-o camasa murdara. Dupa 21 de zile, secretiile din camasa, fermentand cu
emanatiile cerealelor, dau nastere la soareci vii.Cu greu se poate zdruncina o conceptie formata
de-a lungul veacurilor.
Insa Pasteur, un urma unor experiente stralucite si incontestabile, a dovedit ca microorganismele
nu pot lua nastere din infuzii si solutii organice. Deasemenea, el a indicat izvoarele greselilor
predecesorilor si contemporanilor sai. Astfel a fost respinsa ipoteza ca infuziile de putrfactie dau
nastere la microbi si ca insasi putrefactia solutiilor respective se datoreste activitatii vitale a
microorganismelor p...