DIVIZIUNEA CELULARA

Ciclul de viata al unei celule cuprinde doua parti: INTERFAZA SI DIVIZIUNEA CELULARA.
Interfaza este procesul care are loc înainte de fiecare diviziune si în care se realizeaza dublarea cantitatii de ADN, ARN si proteine. Ea are mai multe stadii, în care au loc sinteze complexe, procese de dublare a continutului celulei. La începutul interfazei are loc un proces special, replicarea semiconservativa (din limba latina: replicare=a repeta; semi=jumatate; conservatio=pastrare, mentinere) a moleculei de ADN. Aceasta decurge în doua faze: cele doua catene ale moleculei de ADN se separa în urma ruperii puntilor de hidrogen (1) si fiecare catena are capacitatea de a-si forma o noua catena, complementara, astfel ca dintr-o molecula de ADN rezulta doua molecule de ADN identice (2).
Dupa replicarea ADN-ului au loc procese biochimice care duc la dublarea proteinelor cromozomiale, rezultând cromozomi-fii sau cromatide surori.
Diviziunea celulara este procesul biologic prin care se formeaza doua sau mai multe celule-fiice dintr-o celula-mama. Momentul declansarii diviziunilor este determinat de anumiti factori: temperatura, hrana, substante activatoare, starea de sanatate a celulelor.
Diviziunea amitotica (din limba greaca: a=lipsit; mitos=fir, filament, fus de diviziune) sau directa este întâlnita mai ales la procariote. Acest fel de diviziune se poate realiza în doua feluri, când celula-mama este împartita în doua parti egale printr-un perete, rezultând doua celule-fiice identice sau când celula-mama se alungeste, se gâtuie la mijloc, partea mijlocie a celulei se subtiaza pâna când se rupe, rezultând doua celule fiice.
Diviziunea cariochinetica (din limba greaca: karyon=nucleu; kynesis=miscare) sau indirecta este specifica eucariotelor. Dupa particularitatile de desfasurare si celulele care rezulta în urma diviziunii, se cunosc doua feluri de cariochineze: mitoza (din limba greaca: mitos=fir, cu fus de diviziune