DRAGONUL KOMODO-UN DINOZAUR INCA IN VIATA
In insulele Komodo, Padar si Rinca, situate in arhipelagul indonezian, undeva in Marea Flores, in oceanul Indian se afla cea mai mare soparla, numita dragonul Komodo, dupa numele locului unde a fost descoperita specia, abia in timpul celui de-al doilea razboi mondial, atunci cand un pilot a trebuit sa aterizeze fortat pe una din aceste insule si intors acasa a povestit tuturor despre soparlele gigantice din insula Komodo.
Cantarind 60-90 kg si masurand circa 2.8 metri lungime dragonul Komodo reprezinta o adevarata relicva preistorica, un carnivor ce a supravietuit evolutiei din perioada Jurasic-ului.
Dragonul Komodo este o creatura cu o anumita importanta in mitologia animala a populatiilor din acele regiuni posedand de altfel si mai multe denumiri: bastinasii din insula Komodo il numesc “ora”, cei de pe insulele Rinca si Flores il numesc “buaja darat”(crocodil de uscat), un nume care este destul de descriptiv, dar inexact. In fine, specialistii ii spun Varanus komodoensis.
Exista si rude ale lui Komodo; una dintre acestea este dragonul de Papua (Varanus salvadorii) care este recunoscut drept cea mai lunga soparla.
O istorie fara precedent
Dragonul Komodo, ca membru al clasei reptilelor au o relatie cu dinozaurii, dar nu au evoluat din acestia, asa cum s-a crezut inainte. Se pare ca dragonii si dinozaurii au un stramos comun, deoarece ambele grupe apartin subclasei Diapsida, ce avea ca una din trasaturile anatomice prezenta a doua orificii in regiunea temporala a craniului. Cele dintai fosile din acest grup au aparut in perioada Carboniferus, acum circa 300 de milioane de ani.
Din aceste fosile au evoluat mai tarziu doua clase: Archosauria, care include si dinozaurii, iar a doua este Lepidosauria, clasa ce cuprinde stramosii dragonilor, ce au trait in era Paleozoic, acum 250 de milioane de ani. In timp ce unii dinozauri evoluau spre mersul biped si pozitia corpului verticala, speciile din clasa Lepidosauria si-au pastrat pozitia orizontala a corpului dezvoltandu-si in schimb mambrele anterioare care posedau o musculatura foarte bine dezvoltata. In timpul Cretacicului(acum 100 milioane de ani) au aparut primele specii apropiate de cea din prezent, printre care se numara si niste soparle marine gigante care au disparut odata cu dinozaurii acum 65 de milioane de ani. Alte specii inrudite cu Komodo au fost terestre, avand peste 3 metri lungime si hranindu-se cu animale mai mici sau pradand cuiburile dinozaurilor unde isi depuneau ouale. Acum 50 de milioane de ani, in timpul Eocen-ului, aceste specii s-au dispersat pe intreg teritoriul Europei, in Asia de Sud, ajungand chiar si in America de Nord.
Varanidae-le au ajuns in Australia acum 15 milioane de ani datorita unei coliziuni intre placa tectonica australiana si cea a Asiei de Sud, colonizand astfel intreg teritoriul australian si devenind un nod important in lantul trofic de pe aceste teritorii. Doua milioane de ani mai tarziu, Varanidae- le vor invada si arhipelagul Indoneziei care era mult mai aproape de Australia decat in prezent, deoarece o mare suprafata din placa indoneziana se afla deasupra apa. Specia Varanus Komodensis, adica dragonul Komodo, s-a diferentiat in cadrul Varanidae-lor un milion de ani mai tarziu.
Varanidae-le indo-australiene au beneficiat de avantajul unei faune favorabile, deoarece reptilele au nevoie de o cantitate mai mica de hrana in comparatie cu mamiferele, care au nevoie de un aport energetic mai mare pe care vegetatia si fauna insulelelor nu le puteau garanta. Astfel, Komodo a devenit pradatorul numarul unu in Arhipelagul indonezian.
In aceasta situatie, acestia au evoluat la dimensiuni mari, un avantaj considerabila pentru capturarea prazii. O specie din clasa Varanidae-lor, Megalania prisca, care a disparut acum circa 25 000 de ani, atingea lungimea de 6 metri si cantarea 600 de kg.
Dragonii Komodo nu au atins insa dimensiuni atat de mari. Motivele pentru care teritoriul ocupat de dragoni este atat de restrans(cel mai mic teritoriu ocupat de un pradator) constand in insulele Komodo, Flores, Rinca, Gili Montang si Gili Dasami.
Paleogeografia speciei Komodo este diferita de cea a vecinilor sai. Datorita faptului ca nivelul apei la scara planetara s-a modificat in ultimii 80 000 de ani, insulele Flores si Rinca au fost unite pana acum 10 000 de ani. Astfel, Komodo a fost o perioada izolat, dar acum circa 20 000 de ani s-a intors la “vecinii” sai estici in timpul ultimei mari glaciatii.
Studiul fosilelor de pe intreg teritoriul arhipelagului dovedeste ca specia Komodo de astazi este doar o ramasita a unei populatii mult mai numeroase care ajungea pana in grupul de insule Timor din estul insulei Flores. Fosilele aproape identice ale unui Stegodon(o sp...