Ecosisteme acvatice


Se diferentiaza în functie de caracteristicile mediului de viata, apa, în ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice).
Ecosisteme lentice
Sunt de mai multe tipuri în functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel, dimensiunea determina împartirea în ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica a apei le diferentiaza în functie de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).
Lacul
A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice.
Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului în raport cu adâncimea.
Balta
Are o adâncime mai mica (3-5 m). În zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar în larg sunt raspândite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, cât si cele submerse ca sârmulita apei, ciuma apei, bradis etc. În structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere. Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).
Mlastina
La nivelul României se diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe care se întâlnesc în regiunile cu climat rece si umed, în zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare sau în zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei organice animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumb