Evolu\ia omului
n\elegerea evolu\iei noastre st` [n descoperirea unui mare num`r de fosile, oase ]i din\i, care au fost descoperite in diferite locuri prin Africa, Europa ]i Asia. Unelte de piatr`, os ]i lemn, vetre de foc, a]ez`ri sau locuri funerare, au fost descoperite, de asemenea. Ca urmare a acestor descoperiri [n archeologie ]i antropologie, s-a reu]it formarea unei imagini despre evolu\ia uman` timp de 4 – 5 milioane de ani.
Tr`s`turile fizice ale omului
Omul este situat [n ordinul primantelor. {n acest ordin, omul, [mpreun` cu str`mo]ii no]tri disp`ru\i, ]i rudele noastre cele mai apropiate, maimu\ele africane, sunt considera\i ambii [n familia hominidelor, datorit` asem`n`rilor genetice, cu toate c` tipuri de clasificare des [nt@lnite, [nc` situeaz` marile maimu\e [ntr-o familie separat`, pongidele. Dac` ne folosim de familia hominidelor ca o clasificare, atunci linia evolutiv` uman` separat` din acest grup este plasat` [ntr-o subfamilie, hominine.
Pozi\ia biped`
Mersul pe dou` picioare, este una dintre cele mai timpurii caracteristici evolutive ale homininelor. Aceast` form` de locomo\ie, a dus la modific`ri ale scheletului, mai ales [n partea de jos a coloanei vertebrale, pelvis ]i picioare. Datorit` faptului c` aceste schimb`ri pot fi determinate studiind oasele fosile, pozi\ia biped` este de multe ori v`zut` ca o tr`s`tur` definitorie a subfamiliei hominine.
M`rimea craniului ]i a corpului
Majoritatea abilit`\ilor umane de a se folosi de unelte ]i obiecte felurite, []i are originea [n complexitatea creierului. Speciile umane moderne au volumul cutiei craniene cuprins [ntre 1300 ]i 1500 cm3. {n timpul evolu\iei omului, m`rimea creierului s-a triplat. Aceast` cre]tere [n volum, poate fi pus` pe seama schimb`rilor din comportamentul homininelor. Cu timpul, unelte din piatr` ]i alte artefacte de acest fel, au devenit extrem de numeroase ]i complicate. Descoperirile arheologice, arat` ]i ele o ocupa\ie uman` mai intens` [n fazele mai t`rzii ale istoriei evolu\iei. Cele mai vechi hominide cunoscute, descoperite [n sudul ]i estul Africii, au [nceput s` migreze [n regiunile tropicale ]i subtropicale ale Eurasiei cam acum un milion de ani, ]i [nspre zonele temperate acum 500,000 de ani. Mult mai t@rziu (acum 50,000 de ani), hominidele au fost capabile s` traverseze bariera natural` a apelor, p@n` [n Australia. Doar dup` apari\ia omului modern, migra\ia a atins ]i America, acum 30,000 de ani. Este mai mult ca sigur c` sporirea volumului creierului uman, s` fi participat la o complex` dezvoltare, la elaborarea de unelte , ca ]i la capacitatea de adaptare [n medii noi.
Cele mai vechi fosile umane, arat` diferen\e [ntre m`rimile corpului, care poate s` fie explicat prin dimorfismul sexual la str`mo]ii no]tri. Oasele sugereaz` c` femelele aveau o [n`l\ime de 0.9 – 1.2 m ]i 27 – 32 kg [n greutate, [n timp ce masculii, aveau mai mult de 1.5 m [n`l\ime ]i [n jur de 68 kg. Motivele care au dus la aceste modific`ri de m`rime ale corpului, pot fi legate de modul de via\` [n comunit`\i. Acest dimorfism tinde s` dispar` [n ultimul milion de ani.
Fa\a ]i din\ii
A treia mare tendin\` [n evolu\ia homininelor, este mic]orarea treptat` a fe\ei ]i din\ilor. Toate maimu\ele mari sunt dotate cu din\i mari, ]i canini proeminen\i. Primele hominine prezentau astfel de canini , dar cele care au urmat au prezentat o tendin\` clar` de atrofiere. De asementea, premolarii ]i molarii, s-au atrofiat ]i ei [n dimensiuni. Asociate cu aceste schimb`ri, este reducerea dimensiunilor fe\ei, maxilarului ]i mandibulei. La primele hominine, fa\a era mare ]i situat` [n fa\a cutiei craniene. Odat` cu mic]orarea din\ilor ]i cu m`rirea creierului, fa\a a devenit mai mic` ]i pozi\ia ei s-a schimbat. Astfel, fa\a oamenilor actuali este situat` mai degrab` sub cutia cranian`, dec`t [n fa\a acesteia.
Originile umane
Fosilele provenite de la str`mo]ii omului, se [mpart [n dou` genuri: australopitecus ]i homo, ]i provin de acum 5 milioane de ani. Natura arborelui evolutiv al hominidelor dup` aceat` dat` este nesigur`. Acum 7 p@n` la 20 de milioane de ani, maimu\ele primitive erau r`sp@ndite [n Africa ]i mai t@rziu [n Eurasia. Cu toate c` s-au g`sit numeroase fosile, felul de via\` al acestor creaturi, ]i leg`tura lor cu maimu\ele actuale ]i cu oamenii este cauza unor dezbateri [ntre cercet`tori. Una dintre aceste maimu\e fosile, cunoscut` sub numele de Sivapithecus, apare s` [mpart` unele tr`s`turi cu marea maimu\` asiatic`, urangutanul, care poate fi urma]ul direct. Niciuna dintre aceste fosile nu ofer` eviden\e clare c` ar face parte dint-o linie evolutiv` care s` duc` la familia hominide.
Compara\ii ale proteinelor sangvine ]i ADN – ului maimu\elor africane cu cele ale omului, indic` faptul c` linia ce conduce la omul modern, nu se desparte din cea a cimpanzeului ]i gorilei, dec@t t@rzi...