GIMNOSPERMELE


Gimnospermele sînt plante lemnoase-arbori sau arbusti-care au semintele neînchise în fruct.Gimnospermele sînt raspîndite în zonele reci ale globului, formînd paduri, si în regiunile înalte, de deal si de munte. Dintre gimnosperme, cele mai frecvente sînt coniferele, numite astfel pentru ca florile lor sînt în forma de con. Grupa coniferelor include;molidul, bradul, pinul, zada, tisa, tuia, jneapanul etc. În tulpina, în scoarta si în Frunze coniferele prezinta niste canale pline cu rasina. Aceste canale se deschid în exterior, astfel ca rasina astupa ranile aparute si protejaza copacul de frig si daunatori.
Coniferele se fixeaza în pamînt prin radacini lemnoase si puternic ramnificate în stratul superficial al solului. La majoritatea coniferelor, radacinile se asociaza cu filamente de ciuperci (formînd micorize). Acestea maresc capacitatea arborilor de a absorbi apa cu sarurile minerale din sol. Tulpinile arborilor de conifere sînt drepte si înalte de 30-40m(la brad, molid, pin), iar jneapanul, care e un arbust, are tulpina tîrîtoare.
Frunzele coniferelor (numite popular cetina) sînt aciculare(în forma de ac), acoperite cu un strat de ceara. Acesta împiedica transpiratia abundenta, permitînd astfel adaptarea la conditii de clima rece. În acaste conditii, frunzele persista pe planta mai multi ani, schimbîndu-se pe rand, o data la 2-5 ani.
La pin conurile masculine si cele feminine sînt situate pe aceeasi planta, dar pe ramuri diferite. Fiecare con este alcatuit dintr-un ax si solzi dispusi în spirala. La conurile masculine, pe fata inferioraa solzilor se gasesc 2 saci polinici cu polen, de aceea fiecare solz este considerat o stamina. Aceste conuri au la baza 2 frunzulite protectoare, numite bractee.Conurile feminine prezinta pe fiecare solz cite doua ovule descoperite, iar la baza-cîte o bractee.
Polenizarea se realizeaza cu ajutorul vîntului.Graunciorul de polen ajuns la ovul germineaza, formînd un tub polinic dupa o perioada mai