Herpesurile sunt niste afectiuni virale caracteristice prin eruptiuni pe piele,mucoase,grupate in vezicule pe fond hiperemiat in portiunile respective ale corpului.Distingem herpes simplu sau veziculos,care este cea mai raspindita si mai bine studiata forma nozologica, si herpes zoter sau zona zoster.
Herpes simplex
Etiologie. Etiologia herpesului simplu a ramas neclara pina in 1912. Natura virala a acestei afectiuni a fost stabila de Gruter si Loewenstein dupa o serie de experiente, in care ei au obtinut keratita herpetica la iepuri prin inoculare in corneea scarificata a animalelor acontinutului din vezicule prelevat de la bolnavii de herpes . In cotinuare etiologia virala a herpusului a fost confirmata de lucrarile lui Blank (1922), Levaditi (1926) si altor cercetatori.
Virionii herpetici tipici au dimensiuni de cca 180 nm si sint alcatuiti dintr-un nucleotid dispus central ; aceasta reprezinta un ADN bicatenar, o capsida proteica alcatuita din 162 capsomere si membrana externa (peplos) [A.Bociarov si coaut., 1965].
Epidemiologie. Contaminarea herpesului simplu se produce in majoritatea cazurilor prin pielea deteriorata sau prin membranele mucoase in contact direct cu bolnavul de herpes sau cu purtatorul de virus , or , din saliva persoanelor fara fenomen vadite de infectie poate fi decelat virusul herpetic. Vorbind despre calea de transmitere prin contact a herpesului , merita atentie sporirea in ultimii ani a numarului de cazuri de imbolnavire transmisa pe cale sexuala.
Este posibila transmiterea herpesului si prin contact indirect cu materiile infectioase, precum si pe cale aerogena. Au fost descrise cazuri de infectarea transplacentara a fatului [Florman, Mindlin, 1952 ; Mitchell , McCall, 1963, s. a.].
Patogenie .Dupa disparitia din singele copilului a anticorpilor transmisi din mod pasiv de la mama (de obicei in virsta de 1-3 ani) sau reducerea brusca a cantitatilor organismul devine receptiv la infectia cu virus herpetic.In majoritatea cazurilor(99%)infectia primara a copilului trece neobservata avind drept rezultat doar aparitia in singele lui a anticorpilor neutralizanti si fixatori de complement.Doar la 1 % din numarul copiilor se observa fenomene pronuntate de boala- asa – numitul herpes primar.In cazuri reale el se instaleaza si la maturi, care nu au avut in antecedente contact cu virusul herpetic.Suportarea herpesului primar lasa o infectie in starelatenta, care se reactiveaza din timp in timp sub influenta diferitor factori (boli de raceala, situatii de stres, hipotermie ).Dat fiind ca recidivele bolii apar pe fondul unei cantitatii importante de anticorpi in serul sanguin, imunitatea umorala in herpes are importanta minima. Dupa T. Maievskaia (1971), un anumit rol in mecanismul imunitatii in herpes ii revine imunitatii mediate celular, blocarii reproducerii virusului de catre interferon si alti inhibitori celulari.
Anatomie patologica.Modificarile histologice in piele in caz de herpes simplex se caracterizeaza prin prezenta unor vezicule intraperdimale si subdermale formate de pe urma degenerarii balonate a celulelor din stratului spinos al epidermului. In celulele epidermale degenerate se constata incluziuni citoplasmatice ce contin ADN .In tesuturile afectate se constata celule gigante polinucleare. In derm se constata edem al stratului papilar, dilatarea vaselor sangvine si limfatice si infiltratia alcatuita din neutrofile si limfocite.
Tabloul clinic. Herpesul primar ,care deobicei se dezvolta la copii ,se manifesta mai frecvent sub forma de gingivostomatita ulceroasa acuta. Ceva mai rara se intilnesc vulvovaginite, keratoconjunctivita, eruptiuni pe fata, trunchi, precum si uretrite , renite. Au fost descrise cazuri de herpes primar al laringelui, faringelui, paviliooanelor urechilor, al partii pieloase a capului.Herpesul primar pe trunchi apar deseori la luptasi. Afectiunea se caracterizeaza prin aparitia unor eruptini viziculoase pe fond de hiperemie si edem si are o serie de simptome caracteristice doar pentru herpesul primar si care se disting de recidivele infectiei.din aceasta fac parte debutul acut al afectiunii, aria extinsa a leziunilor, prezenta unor fenomene generale pronuntate si afebrei,precum si sporirea brusca in volum a ganglionilor limfatici periferici.
Deosebit de grav , cu pronostic sever pentru viata , evoluiaza herpesul primar la nou-nascuti . Afectiunia survine de obicei in a4-7-a zi de lanastere, evoluiaza cu febra inalta si eruptiuni cutanate multiple. Sint anternate in proces de aseminea mucoasele bucale, intestinale, ochii, ficatul , suprarenale, bronhiile, plaminii si sistemul nervos central. In a 4-21-a zi, de regula copilul moare .O forma particulara a herpesului primar o constituie asa-numita eczema herpetica sau variceliforma Kaposi. Boala poate interesa doar pielea, fiind inso...