Insecte colonizatoare
Roiurile de muste sau de lacuste nu sunt considerate insecte sociale, deoarece fiecare insecta din roi este interesata doar de propria sa supravietuire. Insectele sociale, in schimb, impart sarcina de a-si conduce propria comunitate. In cazul albinei de stup, de exemplu, lucratoarele aduna hrana si pazesc puii, in timp ce regina ramane acasa pentru a depune oua, intregul stup profitand de pe urma acestei impartiri a sarcinilor.
Rasa umana are o structura sociala in care indivizii, precum medicii, indeplinesc anumite actiuni folositoare pentru comunitate, dar numai doua grupuri de insecte au dezvoltat o asemenea organizare sociala. Un grup include termitele, sau furnicile albe, care sunt mai strans inrudite cu gandacii de bucatarie decat cu furnicile. Celalalt grup de insecte sociale include albinele, viespile si furnicile.
Aceste insecte pot fi recunoscute dupa segmentul ingust dintre torace si abdomen, dar majoritatea se evidentiaza prin coloritul galben cu negru, sau alte culori de avertizare.
Albinele si viespile au ace puternice, pe cand furnicile au falci puternice. Muscatura furnicii poate provoca senzatia unei arsuri pe piele deoarece se elimina acid formic, pe care il produce furnica in corp. Asemenea colonii sociale contin un numar variat de masculi, adesea numiti trantori, femele si lucratoare. Desi albinele si viespile lucratoare au aripi, furnicile lucratoare sunt lipsite de aripi.
Unul dintre cei mai importanti factori pentru ca o societate sa functioneze bine este capacitatea indivizilor de a comunica intre ei. Cum altfel ar putea sa explice ce au facut ?
Arta comunicarii
Insectele, asemenea oamenilor, comunica prin mijloace tactile, olfactive, sonore si vizuale. Ele transmit mesaje frecandu-si antenele una de cealalta. Ele comunica, de asemenea, producand o substanta chimica mirositoare numita feromon. Acest miros transmite informatii celorlalti membri ai coloniei, asemanator cu felul in care oamenii primesc informatii despre hrana prin simtul mirosului. S-ar putea sa mai existe si alte cai prin care comunica insectele, pe care insa trebuie sa le descoperim. Se stie ca multe insecte folosesc ultrasunete de frecvente foarte inalte, in afara gamei percepute de urechea umana ; s-ar putea ca ele sa se foloseasca de ele pentru a ‘vorbi’ unele cu altele. Albinele au dezvoltat o alta cale, deosebita, de a transmite informatii. Actiunile lor la intoarcerea la stup pot dezvalui altor albine sursele de nectar gasite.
Termitele
Nu toate termitele fac movile, dar cele care le fac au o organizare sociala mai complexa. Coloniile de termite constau din masculi cu aripi, o singura femela – regina – a carei unica sarcina in cadrul coloniei este de a depune oua, si mii de lucratoare lipsite de aripi, care construiesc cuibul si apara colonia.
Unele dintre lucratoare pot fi soldati specializati a caror singura sarcina este de a apara cuibul. Soldatii si regina sunt hraniti de lucratoare, care parasesc cuibul si cauta hrana pe care o duc inapoi la cuib. Daca o movila de termite se strica, un roi de soldati alearga la partea afectata pentru a apara colonia impotriva pradatorilor, in timp ce termitele daunatoare incep sa repare dauna. Unii soldati au falci imense, altii au un bot ingust prin care elimina o secretie lipicioasa.
La un grup de termite, apararea coloniei s-a dezvoltat atat de mult incat, daca, de exemplu, cuibul este invadat de furnici, unii dintre soldatii care se reped in aparare inghit aer si se umfla pana explodeaza, blocand tunelele pentru a preveni patrunderea furnicilor pana la regina sau la puii de termite. Explodand, termitele acopera, de asemenea, furnicile invadatoare cu sange si intestine. Aceste termite soldati isi apara practic colonia cu propria viata.
Termitele lucratoare ingrijesc ouale depuse de femela, hranind si crescand micile termite. Intreaga colonie formeaza un ‘oras’ prosper, cu un grad de organizare desavarsit. Roiurile de termite apar in anumite momente ale anului cand se formeaza o noua colonie. Aceste roiuri constau din masculi si femele cu aripi. Dupa ce femela se imperecheaza, aripile ii cad si ea incepe procesul de depunere a oualor pentru a intemeia o noua colonie.
Viespi si albine
Se cunosc peste 10.000 de specii diferite de viespi, si acestea au moduri
de viata diferite. Imaginea populara a viespii comune este de insecta infricosatoare, galbena cu negru, cu o intepatura puternica si dureroasa. Aceste viespi traiesc in colonii, desi exista multe alte specii care duc o viata solitara.
Coloniile de viespi se reintemeiaza in fiecare an. Toamna, un numar de larve din celule primesc hrana speciala si in loc sa iasa mai multe viespi lucratoare, aceste larve devin viespi regine femele sau masculi. Acestea parasesc colonia si, dupa imperechere, viespea regina isi gaseste un loc de hibernare. Toate lucratoarele parasesc cuibul si, i...