INTERVENTIA OMULUI ÎN CIRCUITUL APEI


Dorinta omului, din toate timpurile, de a influenta anumite fenomene ale naturii în functie de necesitatile lui, nu este noua. Ea se pierde în negura vremurilor si a ajuns pâna la noi doar în legende, obiceiuri, ritualuri sau dansuri.
Aparitia ploii provoaca un sentiment tonic, care da multumirea lucrului împlinit si siguranta zilei de mâine printr-o recolta bogata pe care numai o ploaie cazuta la timp o poate asigura. Fara ploaie vegetatia se ofileste, pamântul se usuca si crapa, iar animalele si oamenii suferind de sete lâncezesc si în final mor. Iata de ce, în comunitatile primitive, magicienii triburilor din diferite parti ale lumii, dar mai ales din regiunile aride si semiaride, acei care se obligau, pentru binele tribului, "sa asigure” caderea ploilor la timpul potrivit erau considerati oameni foarte importanti. Metodele prin care acestia încercau sa-si aduca sarcina la îndeplinire se bazeaza pe principiul magiei homeopatice sau imitative. Astfel, daca doreau sa aduca ploaie, simulau stropire sau imitau norii, iar daca voiau sa o opreasca recurgeau la imitarea caldurii sau a focului. Aceste practici si obiceiuri, din diferite parti ale lumii sunt foarte frumos descrise în primul volum din “Creanga de aur” a cunoscutului savant englez J. G. Frazer. Din câte prezinta autorul citat, aceste practici nu sunt specifice numai popoarelor din Africa si Australia unde soarele este necrutator. Ele se întâlnesc aproape la toate popoarele lumii, inclusiv la cele civilizate din Europa.
În aceste ritualuri îsi are, si la noi, originea binecunoscutul "dans al Calusarilor". Dimitrie Cantemir, descrie datina cunoscuta, la noi, sub numele de "Paparuda”, ritual care se desfasura în speranta atragerii ploii. În alte regiuni din tara practicile, desi diferite, aveau acelasi scop. O serie de descântece de venire sau de oprire a ploii, care se întâlnesc în multe variante ale folclorului românesc si ale altor popoare, izvorasc din aceeasi