Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale. Aceasta, însa, nu vorbeste despre superioritatea absolutaîn structura tuturor sistemelor lor de organe. De pilda, aparatul circulator la pasari n-are ostructura mai putin dezvoltata ca la mamifere. Iar aparatul respirator si organele vizuale la pasari sunt chiar mai desavîrsite. Pasarile sunt mai superioare mamiferelor si dupa intensitatea proceselor metabolizmului. Superioritatea hotarîtoare a mamiferelor asupra altor animale este conditionata de dezvoltarea considerabila a creerului, care ajunge la ele la o complicatie si desavîrsire extrem de mare atît din punct de vedere morfologic, cît si din punct de vedere functional. Studierea structurii si evolutiei mamiferelor are o mare importanta pentru întelegerea originii omului si filogenezei organelor lui. Clasa mamiferelor cuprinde 3200 de specii.
În istoria Pamîntului mamiferele au aparut înaintea pasarilor. Dintii si unele oase ale mamiferelor vechi au fost gasite în straturile care apartin la începutul erei mezozoice. Stramosii lor au fost teriozaurii. Dupa fosilele gasite ne putem da seama, ca primele mamifere au fost animale de marimea unui sobolan. Aceste animale mici si, probabil, înca foarte nedesavîrsite greu rezistau concurentei cu reptilele mari. Însa ele posedau însusiri progresive de structura, care le dadeau în procesul filogenezei superioritate. Un rol mare a jucat desavîrsirea organelor de respiratie, circulatiei sangvine si mecanizmelor fiziologice, care întretineau temperatura constanta la un nivel înalt (homeotermie). Toate acestea, împreuna cu dezvoltarea progresiva a organelor de simt si creerului le-a dat mamiferelor superioritathotarîtoare asupra reptilelor. Spre sfîrsitul erei mezozoice reptilele au început sa dispara si de la începutul erei cainozoice predominau mamiferele.
Caracteristica clasei mamiferelor.
Corpul mamiferelo, la fel ca si la al reptilelor este alcatuit din cap, gît, trunchi, coada si membre. În piele se dezvolta anexele caracteristice pentru mamifere-parul. Învelisul de par împedica perderea de caldura, joaca un rol însemnat în întretinerea temperaturii constante a corpului. La fel el apara pielea de leziuni si de umezeala. În piele se mai afla glandele sudoripare si sebacee. Glandele mamare nu sunt altceva decît glande sudoripare modificate.
Scheletul axial este alcatuit din 5 regimuri, ca si la reptile. Regiunea cervicala a coloanei vertebrale întotdeauna (cu 3 exceptii) este alcatuita din 7 vertebre. Vertebrele toracale, de obicei în numar de 12-15 sunt articulate cu coastele. Pe vertebrele regiunii lombare (de la 2 pîna la 9) se afla numai rudimentele coastelor. Regiunea sacrala este mai bine dezvoltata decît la reptile si este deobicei formata din 4 vertebre concrescute. numArul vertebrelor codale este foarte variat.
Creerul, ca si la alte vertebrate este alcatuit din 5 regiuni. Emisferele mari ajung la o dezvoltare superioara. Marimea loreste conditionata de proliferarea scoartei (cortex) emisferele mari, care devine regiunea superioara a sistemului nervos central (tipul mamal de structura a creerului). Anterior de emisferele mari sunt situati lobii olfactivi mari. Dezvoltarea acestei regiuni a creerului este conditionata de importanta mirosului în viata mamiferelor. Mezencefalul mamiferelor este relativ mic. El este format nu din 2 lobi ca la organizmele inferioare, dar din 4 (corpii cvadrigemeni), perechea anterioara-optici si posterioara-auditivi.
Asemanator telencefalului se dezvolta si cerebelul. La mamifere el este alcatuit din partea centrala-vermis si emisferele cerebelului de dimensiuni mari. Dezvoltarea cerebelului conditioneaza formele complicate de coordonare a miscarilor.
Dintre organele de simt un rol important în viata mamiferelor îl joaca organul olfactiv. Cu ajutorul lui mamiferele se orienteaza în spatiu-îsi cauta hrana, percep apropierea dusmanului, gasesc femelele. Organul vizual are o structura mai simpla decît la pasari. Multe dintre mamifere nu poseda vedere cromatica (cîinele). Acomodarea este realizata la ei numai prin schimbarea formei cristalului. Organul auditiv este alcatuit din 3 regiuni-urechea exterioara, medie si cea interna. Urechea externa este formata din canalul auditiv extern si pavilionul urechii.
Corpul mamiferelor spre deosebire de celelalte vertebrate, este împartit de diafragma în cavitatea toracala si cavitatea abdominala.
Aparatul digestiv, format din aceleasi organe, ca si la reptile, are o dezvoltare mai superioara. Dintii sunt diferentiati. Ei se împart în incisivi (incisivi), canini (canini), premolari (praemolares) si molari (molares). Structura dintilor are o mare importanta în sistematica mamiferelor.
Se obisnuieste ca numarul dintilor la mamifere sa fie exprimat prin formula dentara. În aceasta formula tipurile de dinti se înseamna cu prima litera din denumirea lor latina (i-incisivi, c- canini, p- premolari si m- molari), ap...