Elev:
Clasa:
Nasterea unui copil este un proces natural. Vom urmari diferitele stadii ale nasterii, de la primele simptome ale acesteia, pâna la sosirea copilului pe lume.
Dupa noua luni de la conceptie, dezvoltarea copilului ajunge la faza în care acesta poate supravietui în afara uterului. Nu se stie exact care este factorul ce declanseaza procesul nasterii, dar în mod cert acesta este legat de faza de maturitate pe care o atinge fatul.
Pregatirile pentru sarcina încep în cursul ultimilor saptamâni de sarcina. Hormonii din sângele mamei înmoaie muschii si ligamentele organelor solicitate la nastere, facând astfel posibila dilatarea în timpul nasterii. Copilul se pregateste si el pentru acest eveniment, folosindu-se de hormoni speciali, denumiti corticosteroizi, produsi de glandele suprarenale.
Corticosteroizii pregatesc plamânii copilului, determinând organismul sa produca o substanta care împiedica deteriorarea alveolelor pulmonare fragile; copii nascuti prematur, înainte ca aceasta substanta sa se formeze, nu pot respira singuri mult timp dupa ce se nasc. De asemenea, corticosteroizii provoaca depozitarea unor mari cantitati de carbohidrat glicogen, în diferite regiuni ale corpului. O parte este depozitat în muschii inimii, ajutând mai târziu inima sa bata, când cantitatea de oxigen este diminuata în timpul nasterii.
Fatul gata pentru nastere
Pozitia fatului în uter reprezinta un semn ca acesta este gata pentru nastere. În primele stadii ale dezvoltarii sale, copilul se misca liber în interiorul uterului, însa în ultimele saptamâni acesta nu se mai poate misca, deoarece uterul înceteaza sa mai creasca. În aceasta faza, copilul se fixeaza de obicei în pozitia de nastere, cu capul în jos, îndreptat spre cervix. Apoi, în ultima luna, copilul “cade” în cavitatea pelviana a mamei. Acest lucru este cunoscut sub numele de angajare a capului.
Copilul începe acum sa întinda peretii uterului. Acest lucru irita muschii uterini ai mamei; în acest timp coborârea copilului în pelvis stimuleaza hipofiza mamei sa produca contractia hormonul oxitocina, care provoaca contractia muschilor uterului. În acest stadiu, mama are contractii de tip Braxton-Hicks. Acestea au loc la diferite intervale de timp si, desi sunt uneori destul de puternice, nu sunt dureroase. Spre deosebire de adevaratele contractii, cele de tip Braxton-Hicks cedeaza rapid.
Prima faza a nasterii
Procesul nasterii cuprinde trei etape. În prima etapa, cele mai multe eforturi sunt depuse în deschiderea, sau a dilatarii gâtului uterului, sau a cervixului, care, de la complet închis, ajunge sa se deschida aproximativ 10 cm. În acest timp, copilul se sprijina cu capul pe piept si se deplaseaza mai adânc în cavitatea pelviana.
Simptomele ca nasterea va avea loc în curând atunci când femeia gravida începe sa aiba contractii persistente care cresc în durata, frecventa si intensitate. Largirea uterului joaca un rol în declansarea contractiilor, la fel ca producerea de oxitocina. Muschii uterului devin din ce în ce mai sensibili la acest hormon, iar contractiile pot fi stimulate atunci când cantitatea de oxitocina din sânge atinge un nivel critic. Uneori medicii folosesc oxitocina sintetica pentru a declansa travaliul.
Prima etapa a travaliului este a travaliului este cea mai lunga si poate dura multe ore. Aceasta etapa ia sfârsit odata cu “ruperea apei”, care are loc în momentul în care membranele ce înconjoara copilul se rup, eliberând lichidul amniotic. Totusi, acest lucru se poate întâmpla mai devreme, iar în unele cazuri, când sarcina este suprapurtata, travaliul poate fi declansat prin ruperea membranelor pe cale artificiala.
Etapa a doua si a treia
A doua etapa a nasterii este cea în timpul careia are loc nasterea propriu-zisa. În general, aceasta dureaza aproximativ o ora, rar depasind doua ore. Acum, când cervixul este complet dilatat, datorita contractiilor puternice si regulate, partea superioara a uterului (fundus) începe sa se contracte. Aceste contractii sunt stimulate de oxitocina eliberata de hipofiza mamei si împing copilul prin canalul nasterii, format din uter, cervix dilatat si vagin. Mama poate contribui si ea la acest proces, împingând de fiecare data când are loc o contractie.
A treia si ultima etapa a nasterii consta în eliminarea placentei si a membranelor care înconjurau copilul în uter. Placenta se separa de uter, curând dupa nasterea copilului, când acesta nu mai are nevoie de oxigen de la mama sa. Placenta este de obicei e...