Nasul, sinusurile, mirosul


Structura nasului si a sinusurilor. Pe peretii laterali ai foselor nazale se afla câte trei reliefuri rulate în forma de pâlnie, situate unul deasupra altuia, numite cornete (superior, mijlociu si inferior). Sinusurile sunt cavitati situate în grosimea oaselor fetei, pline cu aer si acoperite de o mucoasa identica cu cea care acopera fosele nazale. Ele se deschid în nas. Mentionam celulele etmoidale anterioare si posterioare, sinusurile sfenoidale, sinusul frontal si sinusurile maxilare. Tot în nas se deschide canalul prin care lacrimile trec din sacul lacrimal în nas.
Fosele nazale au rol în apararea de infectii a cailor respiratorii, în vorbire prin functia de cavitate de rezonanta si în declansarea unor reflexe. Organul mirosului este constituit din portiunea superioara a mucoasei, care este diferentiata ca organ receptor la excitantii chimici adusi de aer. Sinusurile au rol de cavitati de rezonanta în vorbire si rol în încalzirea si umidificarea aerului respirat.
Corpii straini în nas sunt de obicei unilaterali si mici, mai frecvernti la copii. Bolnavul prezinta o senzatie de înfundare a nasului, secretie nazala galbena-purulenta, uneori amestecata cu sânge. La examenul nasului se constata prezenta corpului strain care determina congestia si uneori ulcerarea mucoasei nazale, acoperita de secretii purulente. Tratamentul efectuat numai de medic consta în extragerea corpului strain cu pense si cârlige speciale, dupa o anestezie a mucoaseri nazale. În caz de esec, corpii straini sunt împinsi înapoi si culesi în cosuletul unui apasator de limba împins pâna în fundul gâtului.
Epistaxisul sau hemoragia nazala este de obicei de cauza locala, prin traumatisme (scarpinat, lovit) la nivelul petei vasculare de pe septul nazal (regiune bogata în vase). Cel de cauza generala se întâlnerste în bolile cardiovasculare (hipertensiune arteriala), emfizemul pulmonar, boli de ficat si rinichi, tumori ale gâtului, intoxicatii, boli infecto-contagioa