O alimentatie echilibrata
Vechea zicala conform careia: “Suntem ceea ce mancam” este in mare parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile intr-o construstie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste si a se inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare.
Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fiecare indeplinind anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismelor noastre, cum ar fi oasele, muschii, piele, parul, dintii si unghiile. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate, ar fi un pericol pentru organism. Deci e important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un aliment este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.
Alimentatia si individul
Problema in stabilirea alimentatiei echilibrate, este ca, desi se poate fixa un model de baza , acesta trebuie intotdeauna sa fie adaptata nevoilor fiecarui individ in parte. Varsta, modul de viata, chiar si clima, pot influenta echilibrul de substante nutritive necesare fiecarei persoane in orice moment. Foarte important, insa, este sa consumam intotdeauna alimente bune, bogate in substante nutritive, pentru a ramane sanatosi, mai ales in timpul adolescentei, cand organismul este in curs de crestere si dezvoltare.
Proteinele
Principalele substante nutritive ce se afla in alimentele pe care le consumam snt proteinele, carbohidantii, grasimile, vitaminele, mineralele, apa si fibrele.
Organismul unei persoane sanatoase, care nu este supraponderala , contine 17% proteine. Doar apa este cea care ocupa un procent mai ridicat in organism. Proteinele sunt raspandite in muschi, oase si cartilagii, piele, lichide ale corpului si in toate organele interne, cum ar fi inima, ficatul, rinichii si creierul.
Proteinele pot fi descrise ca substante nutritive constitutive ale organismului. In procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate in aminoacizi. Organismul apoi separa si foloseste aminoacizii in diferite scopuri. O parte vor fi folositi pentru cresterea si producerea de noi proteine necesare organismului, o alta parte vor fi folositi la refacerea tesuturilor din corp, iar restul vor fi transformati in hormoni, anticorpi si enzime.
Proteinele se gasesc in carne, peste, oua, lapte si alte produse lactate, precum si in semintele de plante: nuci, boabe de fasole, mazare si cereale. Deoarece oamenii apartin regnului animal, proteinele provenite din surse animale – oua, lapte, carne de pui si peste – pot fi asimilate mai rapid decat cele din surse vegetale, asa incat este foarte important ca vegetarienii sa-si obtina necesarul de proteine din seminte de soia, nuci, faina de grau sa de seminte de bumbac, deoarece acestea contin proteine din clase superioare.
Desi proteinele insumeaza un procentaj ridicat din compozitia organismului, nu rezulta ca trebuie sa formeze cea mai mare parte a alimentatiei. Din punct de vedere procentual, o alimentatie echilibrata ar trebui sa contina 15-20% alimente bogate in proteine. Deoarece procentajele sunt greu de estimat in acest fel, este mai usor sa exprimam consumul zilnic necesar in grame. Un adolescent are nevoie de aprox 70-100 mg proteine pe zi, iar o femeie adulta 30 g proteine pe zi.
Carbohidratii
Carbohidratii reprezinta o sursa de energie furnizata de mancare. Exista 2 tipuri de carbohidrati degradabili – amidonul si zaharul – care se gasesc in aproape toate alimentele naturale, cum ar fi cerealele, fructele, legumele, laptele. Astfel, carbohidratii formeaza probabil cea mai mare parte a unei alimentatii zilnice. Plantele depoziteaza amidonul ca pe niste rezerve proprii de hrana, deci semintele si cerealele, ca graul, porumbul sau orezul, mazarea si cartofii, sunt surse bune de amidon. Painea si pastele, alimente bogate in carbohidrati, sunt produse obtinute din cereale.
Zaharul desi are o valoare nutritiva redusa, este un element necesar organismulu. Zaharul “arde” impreuna cu grasimea, pentru a produce energie. Problema alimentara apare deoarece termenul “zahar” este asociat cu zaharul alb, fololosit pentru indulcirea bauturilor, prajiturilor, biscuitilor, budincilor si a altor produse. Acest tip de zahar este rafinat, iar in timpul procesului de rafinare isi pierde aproape toata valoarea nutritiva. De aceea specialistii recomanda ca acest zahar sa fie consumat cat mai rar posibil.
Grasimile
Ca si carbohidratii, grasimile sunt o sursa de energie si, in general, furnizarea energiei este mai constanta. In plus, o data supuse procesului de digestie, o anumita cantitate de grasime va fi depozitata in “depozitele de grasime” din org...