Folosirea unor termeni de <> sau <> ascunde de multe ori prezenta unui organism modificat genetic. Ignorarea unei etichetari corecte, care sa includa, acolo unde este cazul, mentiunea de <> poate atrage dupa sine pierderea încrederii consumatorilor în întreg sistemul de etichetare, în baza caruia americanii îsi stabilesc dieta zilnica.
Spre deosebite de Uniunea Europeana, în SUA etichetarea alimentelor modificate genetic nu este, în prezent, obligatorie.
Japonia intentioneaza ca în cel mai scurt timp sa impuna etichetarea obligatorie a culturilor modificate genetic, atragând astfel protestele celor din industria cerealiera americana care exporta masiv în Japonia.
Ce sunt organismele modificate genetic?
Recent au fost create plante transgenice cu importanta majora în alimentatie, cum sunt porumbul si cartofii rezistenti la insecte, fasolea, soia toleranta la glifosfat, tomatele cu coacere întârziata si continut ridicate de substanta solida etc, precum si animale transgenice, obtinute cu ajutorul tehnicilor de inginerie genetica.
Toate aceste fiinte vii nou create de om nu exista în natura, iar impactul lor asupra mediului, ecosistemului si, implicit, asupra fiintei umane nu este pe de-a-ntregul cunoscut.
Din dorinta de a asigura hrana zilnica milioanelor de locuitori ai planetei, nu trebuie sa neglijam însa aspectul esential al securitatii alimentare !
Este adevarat ca toate alimentele au suferit modificari, într-o oarecare masura.
Dar ingineria genetica difera de metodele traditionale prin faptul ca genele sunt transferate între specii diferite, si nu în cadrul aceleiasi specii.
În natura, o astfel de încrucisare nu este posibila. În ce masura este afectat echilibrul natural si care sunt consecintele? Acestea sunt întrebari la care oamenii de stiinta nu au raspunsuri certe.
Alimentele modificate genetic ar putea reprezenta un risc pentru sistemul imunitar uman, declara Stanley Ewan, patologist la Aberdeen University Medical School din Anglia.
În urma experientelor facute pe sobolani, acestia au prezentat importante modificari cerebrale în urma hranirii lor cu cartofi modificati genetic.
Patrick Holden, director al Soil Association din Anglia, (organizatie fondata în 1946 pentru a promova agricultura organica) considera ca:
a) poluarea culturilor <> cu seminte modificate genetic reprezinta deja o potentiala problema, punând în pericol biodiversitatea planetei.
b) nu exista nici o dovada ca alimentele modificate genetic ar putea fi cheia catre rezolvarea problemei <> a planetei.
Cert este ca beneficiarii majori ai acestor organisme modificate genetic sunt însasi companiile multi-nationale care le produc si le comercializeaza.
Este evident, etichetarea alimentelor modificate genetic trebuie sa devina obligatorie. Consumatorul are dreptul de a cunoaste ce contine un aliment si de a alege ce manânca, în cunostinta de cauza.
Din fericire inca la noi in tara aceste experimentari sunt ,cel mult, in scutece .Veti gasi,desigur, un pesticid, doua, dar nu un cartof cu gena de gândac ...
Frankenstein creste în gradina
Dintr-o eprubeta s-a nascut o oaie. Lanuri de tutun lumineaza noaptea. Cereale raspândesc sperma vegetala a pustiului. Altele rezista la pesticide, polenul lor e integrat de buruieni care si ele devin imune si invadeaza totul. Savantii se chinuie sa produca bumbac auriu si rosii albastre, nuci cu mireasma de iasomie si vin verde cum numai la Cotnari se mai vedea pe vremea lui Dimitrie Cantemir. Altii sustin ca si în neolitic se cultiva porumb transgenic, dovada anumite modificari din ADN-ul plantei. Biotehnologia e pe punctul de a declansa un mare razboi comercial transatlantic.
Detonatorul sterilitatii
În editia sa din 19-25 august 1999, Le Nouvel Observateur insereaza un titlu de senzatie: “Bomba cu neutroni a agronomiei – Terminator în culturile de bumbac”. Urmeaza explicatiile: se introduce în cromozomul plantelor modificate genetic un virus care, în faza finala de maturatie, declanseaza secretia unei toxine, zice-se, inofensiva pentru consumator ceea ce ramâne însa de vazut. Oricum ea asigura sterilitatea plantei pentru urmatoarea generatie. În felul acesta creste pretul semintelor fertile pentru o singura însamântare. Agricultorii, mai cu seama cei din tarile mai putin dezvoltate care obisnuiesc sa pastreze o parte din recolta pentru reînsamântari, vor fi nevoiti sa-si cumpere an de an materialul saditor. Nu este vorba de vreo fantezie a unui Faust tenebros, ci de o inventie din cadrul programului Technology Protection System realizat de Delta & Pine Land Co. si recunoscuta la 4 martie 1998 prin brevetul nr. 5723765 depus de mica firma din Mississippi împreuna cu Ministerul Agriculturii ...