ORZUL – Hordeum vulgare L


1. Importanta furajera

Dintre cerealele paioase, orzul are vechimea cea mai mare în cultura având numeroase întrebuintari:
? în alimentatia omului se foloseste sub forma de arpacas si surogat de cafea;
? în industria alimentara constituie materia prima pentru fabricarea berii, alcoolului, glucozei si dextrinei;
? din punct de vedere calitativ, boabele de orz contin, în medie: 10,5% proteina, 2,8% grasimi, 4,0% celuloza, 66,2% substante extractive neazotate (din care 53% amidon), o serie de aminoacizi esentiali (lizina, triptofan, arginina), vitaminele B1, B2, saruri minerale (K, P, Ca);
? în furajarea animalelor se foloseste sub forma de boabe (concentrate), furaj verde, fân si nutreturi grosiere (paie);
? în amestec cu unele leguminoase anuale (mazare si mazariche) formeaza borceagurile, ce constituie un furaj de mare importanta în furajarea animalelor, mai ales a vacilor cu lapte;
? în regiunile colinare, orzul poate fi cultivat ca planta protectoare pentru cultura trifoiului rosu.

2. Însusiri morfologice si fiziologice

În comparatie cu grâul, orzul are sistemul radicular slab dezvoltat, cu capacitate redusa de solubilizare a compusilor greu solubili din sol.
Înfratirea începe dupa aparitia celei de a 3-a frunze, dureaza 15-20 zile, si se desfasoara la temperatura de 10-120C.
Dintre cereale, orzul are capacitatea de înfratire cea mai mare, în medie formeaza 2-3 frati fertili.
Pentru formarea organelor generative, orzul de toamna trebuie sa parcurga stadiul de vernalizare, timp de 30-40 zile, la o temperatura de 1-30C.
În primavara, când temperatura medie a anului a depasit 100C, începe formarea paiului, care spre sfârsitul perioadei de dezvoltare va avea 5-7 internoduri, cu frunze verzi-albastrui, dispuse altern, ligula redusa si urechiusele foarte bine dezvoltate.
Polenizarea este autogama, iar înflorirea care se desfasoara în orele de dimineata si spre seara, se realizeaza la temperaturi în jur de 150C.
Fructul se formeaza în decur