OVAZUL – Avena sativa L

1. Importanta furajera

Particularitatile agrobiologice si importanta ovazului au determinat raspândirea cultivarii acestei specii în zonele cu climat mai umed si racoros, de pe toate continentele. În tara noastra, în ultimii ani, ovazul este cereala paioasa de primavara cea mai cultivata, suprafata fiind în jur de 100 000 ha.
Valoarea economica si furajera a ovazului este data de urmatoarele însusiri:
? sub forma de boabe, ovazul este un furaj concentrat foarte important în hrana animalelor, mai ales în alimentatia cabalinelor, a tineretului si a celor de reproductie;
? boabele de ovaz au un continut relativ ridicat în proteine (10-17%), în extractive neazotate (54-62%), în grasimi (4,3-6,9%), iar valoarea nutritiva a unui kg de ovaz este de 1 UN;
? pentru productia de masa verde sau fân se cultiva în amestec cu mazarea sau mazarichea de primavara, formând borceagurile de primavara;
? paiele si pleava de ovaz au valoare furajera mai mare decât a celor de grâu si secara (100 kg de paie are 38 UN);
? în hrana oamenilor, ovazul se utilizeaza sub forma de grisuri, fulgi de ovaz, faina, mai ales în alimentatia copiilor si a celor cu regim dietetic;
? în regiunile colinare ovazul se foloseste ca planta protectoare pentru trifoiul rosu.


2. Însusiri morfologice si fiziologice

Dintre cerealele paioase (grâu, orz, secara), ovazul are cel mai dezvoltat sistem radicular si o mare capacitate de valorificare a elementelor nutritive din compusii grei solubili ai solului.
Aparatul vegetativ este format din tulpini cu înaltime de 80-120 cm, formate din 5-8 internoduri, cu ligula bine dezvoltata si fara urechiuse.
Inflorescenta este de tip panicul, cu 3-9 etaje de ramificatii. Spiculetele sunt formate din 2-3 flori, acoperite cu glume mari, din care a treia, de regula, este sterila.
Fructul este o cariopsa, care, la maturitate, ramâne îmbracat în palee, fara a fi concrescuta cu bobul ca în cazul orzului.


3. Sistematica si soiuri

Ovazul apartine genul