Phylum Spongiaria

Spongierii constituie un grup de metazoare inferioare cu cea mai primitiva organizare. Sunt metazoare marine si mai putin dulcicole, sedentare, solitare sau coloniale, cu forme foarte variate. Cei mai multi au forma de pâlnie, amorfa sau urna, fixata pe stânci sau pe obiecte din apa. Nu au simetrie definita. Dimensiunile lor variaza de la câtiva milimetrii pâna la 1,5 m. Daca majoritatea spongierilor sunt incolori sau prezinta culori sterse, exista si forme frumos colorate: verzi, rosii, albastre, etc.
Spongierii sunt metazoare diblastice, având peretele corpului constituit dintr-un epiderm unistratificat, alcatuit din celule turtite (pinacocite), slab diferentiate, si dintr-un strat gastric intern format din celule cu flagel, înconjurat la baza de un guleras (cuanocite), asemanatoare cu protozoarele cuanoflagelate.
Între aceste doua straturi se afla mezenchimul, o masa gelatinoasa, în care se observa diferite celule de origine epidermica: amibocite, arheocite, colencite, celule secretoare, scheletogene care produc substante minerale sau organice alcatuind scheletul, celule reproducatoare, etc. Scheletul spongierilor este format la unele din spiculi calcarosi, de diferite forme, la unele din spiculi siliciosi - opal - separati sau împletiti în retea, sau dintr-o substanta organica numita spongina, în forma de fibre întretesute într-o retea elastica.
Stratul intern închide o cavitate numita atrium, ce comunica cu exteriorul printr-un orificiu mai mare numit oscul (orificiul exhalant) si prin alte numeroase orificii foarte fine numite pori inhalanti.
Prin miscarea continua a flagelilor cuanocitelor se determina un curent de apa care patrunde în cavitatea atriala prin pori si iese prin oscul. Odata cu apa sunt antrenate si particule alimentare care sunt prinse si înglobate de celule (nutritie microfaga), precum si oxigenul necesar respiratiei. De asemenea, odata cu apa sunt eliminate prin oscul si substante de dezasimilatie. Digestia este