PREZENTARE GENERALA
Terra , planeta care spunem ca-i a noastra , ne asigura conditiile necesare vietii. Natura ne-a fost alaturi si ne-a oferit tot ce ne este de trebuinta . Nestiinta si nepasarea umana au actionat insa nefast asupra Pamanatului. Acum intreaga omenire trebuie sa actioneze cat mai rapid pentru ca viata pe Pamant sa mai poata exista.
„Se vorbeste despre poluarea atmosferica atunci cand una sau mai multe substante sau amestecuri de substante poluante sunt prezente in atmosfera in cantitati sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru oameni, animale sau plante si contribuie la punerea in pericol sau vatamarea activitatii sau bunastarii persoanelor” (Organizatia Mondiala a Sanatatii O.M.S.).
Efectele pe scara larga
De-a lungul anilor , stiinta si tehnica au cunoscut evolutii spectaculoase , ele au contribuit la inbunatatirea nivelului de trai , au creat locuri de munca , au dus la dezvoltarea economica. Omenirea insa a uitat ca daca natura ne ofera atatea, este si ea datoare sa ocroteasca Pamantul. Abea in ultimii zeci de ani , cercetatorii au tras alarma si avertizeaza ca insasi viata pe Pamant este in pericol , daca ne se vor lua masuri impotriva poluarii. Inaltele cosuri de fum existente in industrie au dus la poluarea atmosferei pana cand in unele zone aerul nu putea fi respirat .
Modernizarea agriculturii a dus la utilizarea excesiva a pesticidelor care au alterat calitatea solului si a aerului. Deversarea deseurilor in apele de suprafata sau cele subterane au dus la efecte dezastroase asupra ecosistemelor.
Din pacate semnalul de alarma a fost tras in unele zone , mult prea tarziu , cand raul facut nu mai putea fi inlaturat! Tot mai des se vorbeste de incalzirea globala a atmosferei ca rezultat al efectului de sera , fenomen care ar putea duce la topirea partiala a calotei glaciare .
S-a constatat deja ca au disparut multe specii de plante si animale , Pamantul se razbuna adesea prin alunecari de teren , bolile i-au luat adesea forma epidemiilor , ploile acide au distrus intinse terenuri care nu au mai putut fi repuse in circuitul economic . Marile aglomerari urbane au cunoscut si efectele poluarii fonice si indirect confortul vietii umane scade iar starea de stres duce adesea la boli psihice.
Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. Emisiile de sulf si de azot din America centrala si de est, cauzeaza ploi acide in statul New York, New England si in estul Canadei. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorate de aceasta ploaie acida, astfel ca intreaga populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. Efecte similare au fost semnalate si in Europa. Emisiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare.
Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii ’40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 , permite energiei solare sa patrunda in atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei glaciare. Oricum, rapoarte de cercetare ale SUA, eliberate in anii ’80 indica faptul ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta.
In prezent organizatiile mondiale atrag atentia statelor lumii de pericolul in care se afla Terra si solicita guvernelor tuturor tariilor sa-si uneasca fortele in lupta cu poluarea de orice tip.
1.2. Poluarea solului
Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de masurat si de controlat. Iar solul este mai dificil de curatat decat aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deseurilor menajere si comerciale, iar noroiul de la statia de epurare a apelor reziduale este în general depozitat pe uscat sub forma unei suspensii în apa sau în stare uscata ori semiuscata. Noroiul contine cantitati importante de substante nocive, precum azotul si fosforul.
Reziduurile menajere si industriale uzuale sunt descompuse în contact cu solul. Locurile de depozitare a deseurilor trebuie administrate cu grija pentru ca pamântul sã nu reprezinte focare de infectie. Multe locuri în care au fost depozitate deseuri timp de zece ani, au fost recuperate si chiar au oferit teren pentru parcuri si case.
Utilizarea p...