Poluarea si invelisul geografic
In prezent, majoritatea produselor sunt obtinute prin prelucrarea unor
materiale brute si au ca rezultat in afara de produsul finit,
numeroase deseuri , mai mult sau mai putin toxice, care afecteaza la
diferite niveluri invelisul terestru.Efectele poluarii sunt resimtite
pana si peintinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a
calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat
mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu. milioane de
hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in
paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin
improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului. De cand omul a
inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut
cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.
Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in
atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din
respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de
paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului, carora le datoram atat de
mult.
De asemenea, padurea este menita sa asigure cerintele de agrement si
turism, tot mai accentuate in conditiile vietii moderne, ambianta
biofizica indispensabila localitatilor balneoclimaterice, conservarea
multor specii de plante si animale foarte utile etc.Intr-un cuvant,
fara paduri suficiente, dezvoltarea si, la urma urmelor, viata insasi
nu sunt posibile In conditiile cand raman de rascumparat fata de
padure greseli multe si vechi, cand un singur automobil, parcurgand
1000 de kilometri, consuma o cantitate de oxigen suficienta unui om pe
timp de un an, iar raurile dezlantuite fac tot mai mari ravagii,
spaland nemilos ce a mai ramas din fertilitatea solului, exploatarea
nerationala a resurselor forestiere a devenit un lux prea scump.
Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai
vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea
unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de
deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din
centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen
nociv.Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea
altele, si-a modificat serios continutul.Pentru gospodariile taranesti
traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemna
aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care
putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie
imprastiate pe camp pentru fertilizare.Exista practic o reciclare
naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul
oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul
de viata de la sate.
Cu totul altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si
urbanizarii vertiginoase , cand doi din cinci locuitori ai globului
traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul
secolului.In plus, prolifereaza orasele mari si foarte mari,
ajungandu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaseasca
200.Or, dupa calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele
europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de
vreo trei ori mai mult.De obicei, drumul gunoiului sfarseste la
periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde se
acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile,
uratind peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane.Si mai grav
e ca o buna parte din aceste gunoaie, indeosebi materialele plastice,
sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se
recicleaza pe cale naturala.
Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil
conventional se arunca anual in atmosfera aproximatim un miliard si
jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor
- carbune, petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza
si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica, unele ramuri
constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia
automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoa-relor etc.
Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina
natura, grosul poluarii atmosferice provine din orase, caci aparitia
industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca
primele victime sunt orasenii.Exista de acum un numar apreciabil de
"infernuri ecologice", perimetre urbane unde noxele industrializarii
se fac simtite prin efecte combinate : aer viciat, zgomot,
aglomeratie.In asemenea locuri - cum sunt orasele San ...