Poluarea Somesului
Bazinul hidrografic Somes aduna cursurile de ape din 5 judete: Cluj, Bistrita Nasaud, Salaj, Maramures, Satu Mare. Dintre acestea judetul Cluj este brazdat atât de Somesul Mic cât si de Somesul Mre cu care se reuneste în zona municipiului Dej.
Industrializarea si urbanizarea din ultimii ani au determinat evacuarea în râul Somes a unor cantitati crescânde de substante impurificatoare, care au modificat tabloul ecologic al apelor acestui râu.
Daca cu ani în urma râul Somesul Mare era considerat un râu de categoria I, fapt pentru care s-a acceptat constructia statiei de tratare a apei potabile pentru minicipiul Dej, nu acelasi lucru se poate spune în prezent când datorita dezvoltarii industriale si a complexelor agrozootehnice ale municipiului Bistrita si orasului Beclean, care deverseaza apele reziduale provenite din procesele industriale în râul Somes facând ca de multe ori caracteristicile apei acestuia sa nu mai corespunda decât unui râu de categoria a II-a, si aceasta datorita depasirii în unele cazuri a încercarii organice de 2,5 ori a ionului de amoniu de doua ori precum si prezenta metalelor Fe, Pb, Mn care creeaza greutati în tratarea apei în scop potabil pentru populatia municipiului Dej.
Dezvoltarea industriala a municipiului Dej prin prezenta fabricilor de celuloza si hârtie si fabricii de fibre artificiale si a celei de celuloza chimica a contribuit cu ani în urma în mod substantial la poluarea râului Somes în aval de orasul Dej.
O data cu trecerea în conservare a fabricii de celuloza chimica si a celei de sulfura de carbon s-a resimtit considerabil reducerea procesului de poluare a râului Somes.
Nu putem afirma ca nu exista poluare a râului Somes, tinând cont de aportul de impuruficatori pe care îi aduce Somesul în amonte la care se adauga si deversarea apelor reziduale de pe Platforma Nord Dej.
Sursele de impurificare a apei râului Somes în zona Dej sunt:
Ape uzate menajere provenite din locuinte si folosintele gospodaresti ale industriilor
Ape uzate publice provenite de la hoteluri, restaurante, institutii publice asemanatoare cu apele uzate menajere
Ape uzate industriale provenite de la fabriciile din orasul Dej, cât de pe Platforma Industriala Nord Dej (S.C. SOMES S.A Dej, S.C. Cesom S.A Dej, Depoul SNCFR, PROTAN)
Ape uzate provenite de la spalatul si stropitul strazilor si spatiilor verzi
Ape de ploaie venite în contact cu depozitele de deseuri menajere si industriale
Apele meteoritice care uneori în timpul siroirii pot antrena substante în suspensie, pesticide, etc.
Tinând cont de continutul acestor ape, totusi cele mai poluante ramân însa apele uzate industriale.
Apele reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei si hârtiei, a fibrelor artificiale contin urmatoarele substante impurificatoare:
Substante în suspensie (fibre, aschii, noduri)
Substante organice biodegradabile si nebiodegradabile (lignosulfonatii, clorligninele) exprimate prin consumul chimic de oxigen (CCO) si consumul biochimic de oxigen cinci zile (CBO5)
Sulfati
Cloruri
Enoli
Substante extractibile
Saruri de zinc
Acid sulfhidric
Carbomati
Prezenta acestor impurificatori a necesitat tratarea lor înainte de deversarea în râul Somes în statiile de epurare existente pe Platforma Industriala Nord.
Astfel, apele rezultate din procesul de fabricare a celulozei si hârtiei sunt delimitate în funstie de încarcarea lor organica si tratate în trepte de epurare separate.
Apele cu încarcare organica mai mica de 100 mg/l, sunt tratate într-o treapta de epurare mecanica, care are drept scop recuperarea substantelor în suspensie, a fibrelor pentru reutilizarea ei la fabricarea hârtiei igienice. Aceste ape sunt denumite ape incolore si dupa tratare sunt evacuate în canalul deschis Cuzdrioara, care apoi se varsa în râul Somes.
Apele cu încarcare organica mai mare de 100 mg/l, sunt tratate în trei trepte de operare: o treapta mecanica si una chimica existente pe platforma S.C. SOMES S.A Dej, si o treapta biologica asezata pe malul Somesului în dreptul localitatii Urisor. În aceasta treapta biologica intra si apele tratate în prealabil în treapta de epurare mecanica.
Apele reziduale rezultate de la fabricarea celofibrei sunt ape acide si ape alcaline, care împreuna sunt tratate într-o statie de epurare compusa din bazine de aerare acida, bazine de aerare alcalina si decantoare secundare. În urma tratarii aceste ape sunt evacuate în canalul deschis Cuzdrioare, iar de aici sunt deversate în raul Somes.
Putem considera, Canalul Cuzdrioara drept un canal colector, care aduna apele reziduale tratate de la urmatoarele unitati industriale: S.C. SOMES S.A, S.C. Cesom S.A, PROTAN si Depoul SNCFR Dej.
Apele reziduale industriale din municipiul Dej ajung în râul Somes pe doua guri de deversare: pe Canalul Cuzdrioara, si respecti...