PORUMBUL (semitimpuriu)
Importanta culturi
Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorita productivitatii foarte ridicate si multiplelor întrebuintari a produselor sale în alimentatia oamenilor, în zootehnie si în industrie.
Boabele (care contin în medie 10% proteine 7% substante extractive ne azotate, 4% grasime 2%, celuloza 1%, cenusa 13% apa), sunt folosite cu precadere ca nutret concentrat în alimentatia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate în larga masura si în alimentatia oamenilor sub forme variate (mamaliga, turta, porumb fiert si copt, floricele, fulgi etc,) precum si ca materie prima pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului si uleiului), de la care ramân reziduuri (tarate, turte, sroturi, borhoturi,) folosite în furajarea animalelor.
Tulpinile (coceni ) si frunzele ramase dupa recoltat se folosesc în hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar panusile sunt utilizare pentru confectionarea la diverse împletiturii si ambalaje.
În afara de porumb cultivat pentru boabe o importanta deosebita prezinta si porumbul cultivat ca planta furajera, pentru siloz sau masa verde. porumbul pentru siloz, recoltat în faza de lapte-ceara, asigura, în comparatie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unitati nutritive la hectar si la cel mai scazut cost de productie
Importanta deosebita a porumbului decurge si din alte avantaje ale culturii lui, da productii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decât, la alte plante fiind rezistent la seceta si având putine boli si daunatori; poate fi cultivat cu bune rezultate în conditii foarte variate de clima si sol; lasa terenul curat de buruieni si este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultura dupa plantele cu recoltare timpurie; necesita o cantitate mica de samânta pentru semanat; nu se scutura la recoltare etc.
În tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafata cultivata si prin productiile obisnuite, tara noastra se situeaza în rândul tarilor mari cultivatoare de porumb ,ocupând locul întâi în Europa si locul opt în lume.
Datorita importantei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va detine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre
În tara noastra se cultiva, în prezent numai hibrizi de porumb obtinuti pe baza de linii consagvinizate. În cultura se afla hibrizi (notati pe scurt cu initialele HS) hibrizi dubli (HD) si hibrizi triliniari (HT) .
Lucrarile pentru obtinerea hibrizilor dureaza mai multi ani. În primul rând se obtin linii consagvinizate, prin autofecundari dirijate repetate timp de cel putin 5-7 ani.
Prin încrucisare a doua luni consagvinizate rezulta un hibrid simplu, iar din încrucisare a doi hibrizi simpli se obtine un hibrid dublu. Hibrizi triliniari rezulta din încrucisarea unui hibrid simplu o linie consagvinizata.
Producerea hibrizilor simpli si dubli este prezentata schematic în figura.
Hibrizi de porumb sau generalizat în agricultura tuturor taranilor, pentru ca prezinta mari avantaje fata de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicata ,valorifica mai bine ingrasemintele si apa de irigatie, suporta o densitatea mai mare ,sunt mai rezistenti la seceta, la boli si la daunatori, rezista la cadere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o crestere uniforma, stiuletii se desprind usor de pe penducul, iar panusile se desfac usor de pe stiulete.
Capacitatea de productie ridicata a hibrizilor se manifesta numai în prima generatie , de aceea samânta hibrida trebuie produsa în fiecare an.
Hibrizi de porumb cultivati în tara noastra au o perioada de vegetatie cuprinsa între 115 zile (cei mai timpurii) si peste 150 de zile (cei mai târzii) . În functie de durata vegetatiei, ei se împart în cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai timpurii, iar cei din grupa 400 cei mai târzii. Hibrizi se mai clasifica si dupa suma temperaturilor biologic-active (sau ale unitatilor termice) necesare ajungerii la maturitate , adica dupa suma temperaturilor cuprinse între 10-30 (C (temperaturi la care planta creste), din perioada de la semanat pâna la maturitatea hibridului.
Dupa acest criteriu, hibrizii se încadreaza în trei clase de maturitate:
timpurii, necesitând o suma a unitatilor termice cuprinse între 801 – 1200 (C;
mijlocii (1201 – 1400 (C);
târzii (1400 – 1600 (C).
Hibrizii din grupele 90 si 100 sunt timpurii, cei din grupa 200 – mijlocii, iar cei din grupele 300 si 400 – târzii.
Principalii hibrizi de porumb ...