CRÎMU LUCIAN
cl. a XII-a E
RELATII INTERGENICE
1.RELATII ALELICE ÎNTRE GENE
Totalitatea materialului genetic acumulat în genele unui set complementar de cromozomi alcatuieste genomul.La bacterii si vurusuri care sunt haploide, materialul genetic este acumulat într-un genom.Totalitatea materialului genetic prezent în genele cromozomiale atât la organsime-le diploide cât si la cele haploide alcatuieste genotipul.Deci genotipul cuprinde doua genomuri la celule diploide si unul la cele haploide.
Într-o celula somatica, un caracter este controlat de doua gene situate simetric una într-un cromozom, alta în omologul sau – cuplu alelic.Alelele unei gene determina expresia fenotipica a acestuia.Totalitatea caracterelor ce pot fi direct observate la un individ constituie fenotip.Pentru a întelege bine notiunea de fenotip, precizam ca de la parinti nu se mostenesc caracterele ca atare, ci doar aptitudinea de a le exprima.Copii primesc de la parinti un genotip, adica un ansamblu de determinanti genetici care se pot valida sau nu dupa calitatea mediului în care traiesc si se dezvol-ta organismele.Deci, fenotipul poate fi redefinit ca rezultatul interactiunii genotip-mediu.
Genele alele sunt asezate în pozitii corespunzatoare (loci identici).Aceasta face ca doua gene alele sa nu se poata recombina, adica s nu poata fi întâlnite în acelasi grup ligatural.Prin crossing-over ele trec întotdeauna una în locul celeilalte.
În cromozomii celulelor diploide, în acelasi locus, pot exista aceeasi gena în doza dubla sau alele diferite ale aceleasi gene.Alelele aceleasi gene difera între ele prin secvente nucleotidice si ca urmare, exresia fenotipica, desi apropiata, nu este identica.
Daca într-un locus, un organism diploid prezinta de doua ori aceeasi gen, el este homozigot pentru acel locus (A/A sau a/a); când cele doua pozitii sunt ocupate de alele diferite, organismul este heterozigot (A/a).În ceea ce priveste expresia fenotipica, genotipurile A/A si A/a au fenotipul asemanator, iar cel a/a ,unul diferit.
Alelele unei gene apartinînd unei celule diploide se pot afla, dupa modul în care realizeaza informatia, într-o relatie de dominanta/recesivitate.Aceasta înseamna ca numai o alela se mani-festa în fenotip – gena dominanta; perechea sa nu are posibilitatea de a functiona în prezenta primei – gena recesiva.În situatia de homozigot, ambele gene ale cuplului exteriorizeaza functia; în cea de heterozigot, gena dominanta este solicitata prioritar în structuralizarea fenotipului.
Raportul de dominanta / recesivitate trebuie înteles prin aceea ca acum va putea fi copiata doar informatia aflata pe sectorul ADN care contine gene dominante, ARN –m organizând apoi sinteza proteinelor citoplasmatice.
Dominanta se poate manifesta în masura diferita:
dominanta completa în care forma heterozigota (A/a) este similara celei homozigote dominanta (A/A)
dominanta partiala unde fenotipul heterozigot ia aspect intermediar între cel al homozigotilor (A/A si a/a)
dominanta neregulata unde însusirile fenotipice la heterozigoti se manifesta dominant în unele conditii pe când în altele, recesiv;
codominanta – participarea fenotipica egala a celor doua alele.
Cercetarea relatiilor dintre alele a pus în evidenta existenta uneori a mai multor alele pentru o gena – alelism multiplu.Cu alte cuvinte, pentru un factor ereditar – o gena nu exista doar o alternativa, ci locusul acesteia poate fi ocupat de alte gene diferite, alele cu ea – alele multiple.Sunt notate cu simboluri ca a1,a2,a3,…an.Ele privesc acelasi carac-ter caruia îi imprima numeroase variatii si au aparut în urma unor mutatii succesive, suferite de gena ancestrala.De exemplu, culoare rosie la Drosophila melanogaster poate fi asigurata de 16 stari alele ale aceluiasi factor genetic care determina culoarea diferita a ochilor la indivizi distincti.Presupunând gena w , care produce exemplare cu ochii rosii drept gena originara, ea poate fi suplinita pe baza seriei alele de altele precum w (ochi purpurii), w (coral),w (ivoriu),w (albi) etc.
Procesul relatat poarta numele de polialelie.El poate sa apara în unele cazuri diferit de la o celula la alta, în interiorul aceluiasi organism, provocând aparitia de mozaicuri.
Expresia fenotipica în situatia de alelism a doua gene depinde de gradul de exprimare a uneia sau alteia dintre ele.În cazul alelismului multiplu, heterozigotul poate sa semene cu homozigotul (unul dintre ei), poate avea un fenotip intermediar sau poate sa se apropie de originar.
Mai amintim, în fine, o realitate genica, genele hemizigote,gene cromozomiale care nu au în dreptul lor, pe cromozomul pereche nici o alela.Aici este vorba de cromozomi neomologi.Pot fi exemplificati prin cromozomii X si Y, formatiuni ce incl...