Reptilele si amfibienii din
jungla
În jungla traiesc sute de specii de reptile si amfibieni. Ele traiesc pe pamânt , în copaci , în ape si în apropierealor , chiar si în interorul plantelor. Reptilele sunt animale cu solzi cum ar fi : crocodilii , serpii si sopîrlele , care vietuiesc mai ales , pe pamânt. Amfibienii ca broastele si broastele râioase , pot trai si în apa si pe uscat.
Serpii
Serpii traiescc în copaci si pe pamânt . Unii dintre ei îsi ucid prada cu ajutorul otravii . Otrava vine prin dintii foarte ascutiti , numiti colti. Toti serpii sunt în stare sa-si dilate gurile enorm pentru a înghiti prada . Daca prada este mere stomacul se dilata într-atât încât sa o încapa.
Când manânca unii serpi îsi împing tubul prin care res-
pira în partea din fata a gurii .
Falca superioara si falca inferioara se pot departa una de alta atât de mult , încât serpi pot înghiti o prada foarte ma-re (caiman) .
Sarpele cap-de-câine are o coada cu care se poate agata.
Se foloseste de ea pentru a se atârna de ramuri si a prinde pasarile care trec pe dinainte.
Serpii repereaza mirosurile diferitelor animale si se conduc dupa ele pentru a gasi hrana sau pentru a se împere-chea (exemplu:vipera).
Serpii anaconda traiesc în apropierea râurilor. Se numara printre cei mai mari serpi din lume. Ajung pâna la
12 metri lungime ca si alti serpi mari (boa). Ucid încolacindu-se în jurul prazii pâna o sufoca. Ucid si manânca si caimani.
Clasificarea serpilor
Serpii sau ophidienii , îsi schimba pielea o singura da-ta. Ochii lor nu au ploape si sunt surzi , caci nu au timpane.
1/3
Totusi , reusesc sa capteze sunetele înalte si vibratiile , datorita unui os mic al capului , astfel îsi simt prada. Falca fixata suplu de craniu , se deschide foarte larg , ceea ce le permite sa înghita (fara sa mestece ) animalele mai mari decât ei. Primii serpi au aparut acum 130 milioane de ani , aveau 4 picioare si 2 plamâni. Astazi se cunosc 3000 de specii împartite în grupe :
serpi primitivi care si-au pastrat cei 2 plamâni si al caror schelet pastreaza reminiscentele picioarelor stamosilor lor.
serpi evoluati care nu au decât un singur plamân si nu pastreaza urme de picioare.
Serpi primitivi : pitonul si sarpele boa
Pitonul si sarpele boa , serpi primitivi reprezentativi , au numerose puncte comune. Traiesc în copaci si , în cadere îsi sufoca prada înfasurandu-se în jurul trupului acesteia. În schimb pitonii sunt singuri serpi care au o pereche de picioare minuscule (2 centimetrii la un piton de 4 metrii lugime) în partea posterioara a trupului si traiesc numai în Africa în timp ce serpii boa sunt raspânditi în întreaga lume.
Cel mai cunoscut dintre acestia anaconda , se întâlneste în bazinul Amazonului în America de Sud.
Napârci si serpi veninosi
Napârcile , care sunt veninoase si serpii veninosi (vipera , sarpele-cu-clopotei , cobra) au dintii special scobiti si legati de o glanda veninoasa. Acestia sunt specii de serpi evoluati.
Napârcile se hranesc în special cu rozatoare. Sarpele-de-casa (cu o lungime de 2 metri) , întâlnit în întreaga lume cu exceptia Americii , traieste înmediu umed , poate înota si prinde broaste si pesti.
Viperele se întâlnesc în Europa , Asia si Africa. Cele mai obisnuite sunt vipera peliada (pelias) si vipera aspida (aspis). Sarpele-cu-clopotei traieste în America , mai ale în re-
2/3
giunile desertice.Un organ sensibil , situat pe crestetul capului , îi permite sa simta prada fara sa o vada , dupa caldura pe care o emite. Clopotelul sau este format din inele cornoase , care vi-breaza atunci când îsi agita coada , dând astfel semnalul de atac.
Cobrele , ca si redutabila cobra asiatica si noja sau sarpele-cu-ochelari , traiesc în numar mare în Asia si Africa.
Sunt cei mai periculosi serpi veninosi.
Amfibieni
Depunerea oualor
Cele mai multe broaste si broaste râioase depun ouale în apa sau în apropierea apei , dupa care le parasesc.Ouale eclozeaza în mormoloci care treptat , ajung broaste sau broaste râioase.
Sunt totusi cazuri în care adultii se îngrijesc de oua si de descendenti:
-masculi de broasca Darwin tin ouale în pungile vocale. ouale eclozeaza si broastele sar afara când au crescut.
-masculi de broasca fara limba din Surinam depun ouale în gropitele de pe spatele femelei , de unde eclozeaza direct în broasca.
Evitarea pericolului
Reptilele si amfibienii recurg la diferite procedee
pentru a se salva de dusmani.
-broastele otravitoare au petecolorate foarte viu care avertizeazî atacatorul ca sunt foarte veninoase.
-unele sopârle cum ar fi skinzul si lizardul îsi desprind cozile în caz ca sunt atacate.
-brostele testoase au carapacea tari , care le protejeaza de dusmani....