Selectia naturala

Selectia naturala — mecanism de baza al transformarii speciilor
în anul 1838, la scurt timp dupa ce Ch. Darvun îsi cristalizase o mare parte din ideile sale asupra evolutiei, lectura întîmplatoare a lucrarii lui T. E, Malthus asupra suprapopulatiei, An essay on the principie of population, as it affects fhe futitre improvement of society, aparuta în 1798, i-a sugerat unele reflectii privind rolul pe care-1 joaca asa-zisa „lupta pentru existenta" în societatea contemporana lui si importanta pe care o prezinta acest fenomen în transformarea organismelor. (Potrivit conceptiei lui Malthus, cresterea populatiei este exponentiala, în timp ce resursele de hrana în conditii stabile ramîn relativ constante, de unde rezulta o lupta pentru existenta între indivizi în urma careia numai o mica sau foarte mica parte din descendentii fiecarei generatii supravietuiesc.) Bazîndu-se pe aceasta conceptie, noua pentru dînsul, Darwin a ajuns la concluzia cît de importanta este concurenta dintre indivizii aceleiasi specii si cît de diferite sînt consecintele acesteia fata de cele ale concurentei dintre specii. Faptul acesta i-a sugerat doua idei importante : prima, ca lupta pentru existenta reprezinta o concurenta între indivizi si nu între specii si a doua, ca între indivizii aceleiasi specii exista mari diferente. Ideea variabilitatii individuale i-a fost întarita lui Darwin mai ales de rezultatele obtinute de crescatorii de animale în crearea de noi rase, prin selectia indivizilor valorosi. O sumara privire asupra exemplarelor dintr-o turma, de exemplu de vaci, duce la constatarea ca nici un individ nu se aseamana cu celalalt.
Uneori diferentele dintre indivizi sînt atît de pronuntate, încît exista îndoiala daca doi indivizi fac parte din aceeasi rasa sau daca nu cumva apartin la rase diferite. Darwin a initiat ca tocmai acestor variatii individuale se datoresc succesele deosebite ale selectio-natorilor de animale. De aici a izvorît ideea de a face