Sistemul digestiv la animale
Încrengatura protozoare(Protozoa)
Încrengatura protozoare cuprinde organisme unicelulare, eucariote, cu capaci-tatea de a îndeplini toate functiile vitale ale unei fiintei complexe, aceasta proprietate reali-zându-se prin diferentierile citoplasmice numite organite. Nutritia este autotrofa, heterotrofa (osmotrofa sau fagotrofa).
Clasa flagelate (Flagellata)
Protozoare prevazute cu unul sau mai multi flageli; nutritie autotrofa si hetero-trofa.
Clasa rizopode (Rhizopoda)
Protozoarea cu corpul lipsit de polaritate, în general cu citoplasma separata în ecto- si endoplasma, la exterior cu o membrana plasmatica semipermeabila. Au proprietatea de a emite pseudopode cu rol în locomotie si prinderea hranei. Nutritia este fagotrofa.
Amoeba proteus
În endoplasma prezinta vacuole digestive si o vacuola pulsatila.
Procesul de fagocitoza consta în înglobarea particulelor alimentare cu ajutorul pseudopodelor. În jurul hranei se formeaza o vacuola digestiva, în care patrund din citoplas-ma fermenti cu rol în digestie. În timpul digestiei vacuola circula prin celula, fiind purtata de curentii citoplasmatici. Produsele nedigerate sunt eliminate printr-un punct oarecare de pe suprafata corpului, numit anus celular sau citoproct.
Clasa sporozoare (Sporozoa)
Protozoare exclusiv parazite, cavitare, tisulare sau intracelulare. Unele sporo-zoare produc boli grave la om si la animale.
Clasa ciliate (Ciliata)
Protozoare ce poseda un aparat nuclear format din doi nuclei (cu câteva ex-ceptii), din care unul mare, somatic-trofic, macronucleu, si unul mic germinativ, micronu-cleu. Sunt parazite sau simbionte.
Paramecium caudatum
Ventral si pe marginea stânga se gaseste o adâncitura – peristom – tapetata cu cili. În adâncul peristomului se afla gura celulara – citostom , continuata cu un canal – cito-faringe. Prin miscarile ciliaturii, particulele alimentare sunt îndreptate în peristom, apoi în citostom, în citofaringe, unde o membrana ondulata le împinge catre citoplasma; la capatul citofaringelui, în jurul unei particule alimentare se formeaza o vacuola digestiva care se eli-bereaza în citoplasma, începând procesul de digestie prin actiu-nea enzimelor care patrund din citoplasma în vacuole. Vacuolele digestive care contin resturi ne-digerate elimina aceste produse printr-un mic por (citoproct= ci-topige). Citoplasma este straba-tuta de curenti care antreneaza cu ei vacuolele, determinând o mis-care permanenta a acestora, nu-mita cicloza.
Vorticella nebulifera
Prin miscarea cili-lor zonei adorale particulele ali-mentare sunt împinse într-un vestibul, apoi prin citostom în ci-tofaringe. Discul peristomial este retractil datorita mionemelor bi-ne dezvoltate în ectoplasma. În endoplasma se observa macronu-cleul în forma de potcoava, iar în apropierea sa un micronucleu, câteva vacuole digestive si o va-cuola pulsatila.
Încrengatura spongieri (Spongia)
Metazoare primitive fara simetrie sau cu simetrie radiala; fara organe; peretele corpului prezinta numerosi pori; cavitatile gastrice sunt tapetate de celule cu guleras (coano-cite); regimul de hrana este microfag iar digestia fagocitara.
Încrengatura celenterate (Coelenterata)
Metazoare primitive cu simetrie radiala, secundar bilaterala sau biradiala. Sunt eugastreade, au o adevarata cavitate digestiva cu un singur orificiu, cel bucal, omolog cu blastoporul larvei. Sunt macrofage cu digestie extra- si intracelulara.
Clasa hidrozoare (Hydrozoa)
Cnidari cu polip si cu meduza, predominând polipul.
Hydra viridis – Hidra de apa dulce
Hidra prinde prada cu ajutorul tentaculelor, o imobilizeaza si o introduce prin gura în cavitatea digestiva.
La extremitatea anterioara a corpului prezinta o ridicatura numita con bucal (hipostom), care conduce într-o larga cavitate gastrica sau digestiva. Baza conului bucal es-te înconjurata de 6–10 tentacule lungi, subtiri, contractile si bogate în bacterii cu nemato-cisti.
Clasa scifozoare (Scyphozoa)
Prezinta doua stari morfologice: scifopolip si scifomeduza predominanta. Cavitatea bucala a polipului este împartita în 4 buzunare interradiale. Sunt exclusiv marine.
Aurelia aurita – Meduza de curent rece
În centrul fetei subumbrelare se gaseste un manubriu scurt, care poarta o gura patrata; cele patru unghiuri ale ei se prelungesc cu 4 brate bucale lungi, iar pe fata ventrala a acestora se afla un sant ciliat (santul bucal), marginit de doua rânduri de franjuri bucale. Dupa gura urmeaza un faringe endodermic, care da într-o cavitate gastrica, prevazuta cu 4 teniole cu filamente gastrice si 4 pungi radiale, 4 canale perradiale ramificate, 4 canale in-terradiale, de asemenea ramificate, si 8 canale adradiale neramificate. Toate aceste canale aju...