SORGUL – Sorghum bicolor Moench


1. Importanta furajera
Sorgul, având origine tropicala (Africa), se cultiva mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continental, mai ales sorgul furajer.
Valoarea economica si furajera a sorgului este data de urmatoarele însusiri:
? boabele de sorg se folosesc direct în alimentatia oamenilor în unele zone din Africa si Asia, si în industrie pentru extragerea amidonului si alcoolului;
? cu o valoare nutritiva apropiata porumbului, boabele de sorg au o larga întrebuintare în alimentatia taurinelor la îngrasat si a pasarilor;
? fânul de sorg este superior calitativ celui de porumb, deoarece contine cantitati mari de saruri de calciu, fosfor si caroten;
? sub forma de siloz sorgul are aceeasi valoare ca si porumbul siloz si se însilozeaza foarte usor datorita continutului ridicat de hidrati de carbon;
? în faza tânara plantele de sorg contin glicozidul cianogen denumit „durrhina”, care prin hidroliza si în contact cu enzima emulsina din stomacul animalelor se descompune si formeaza acidul cianhidric. Aceasta substanta toxica este favorizata de vârsta plantelor, de seceta, temperaturi scazute, îmburuienare, fertilizare excesiva cu azot, irigare;
? doza letala de acid cianhidric este de 1 mg/kg greutate vie la taurine si 0,1 mg/kg greutate vie la oi. Dintre speciile de sorg, cel zaharat nu este toxic si poate fi consumat de catre animale;
? pentru evitarea intoxicatiilor la animale, sorgul nu trebuie pasunat, iar la iesle se administreaza dupa ofilirea plantelor, când acidul cianhidric se descompune în compusi netoxici.

2. Însusiri morfologice si fiziologice

Sistemul radicular al sorgului este puternic dezvoltat, cea mai mare parte a masei radacini ajung la peste 1m adâncime. Aceasta explica rezistenta ridicata a sorgului, mult mai mare decât a porumbului.
Tulpina, înalta de 1,0-3,0 m, este plina cu maduva si este formata din 9-15 internoduri.
Capacitatea de lastarire a tulpinii de sorg este ridicata, ceea ce confera