Clasificare
PASARI
Denumirea
Reprezentanti
Caractere generale
Porumbei
Porumbelul, turturica
Ciocul moale la baza si cornos la vârf. Corpul fusiform. Foarte bune zburatoare.
Scurmatoare
Gaina, cocosul de munte, potârnichea, prepelita, fazanul, paunul etc.
La cap au creasta si barbie. Picioarele puternice, terminate cu gheare tocite. Nu sunt bune zburatoare.
Înotatoare
Rata, gâsca, lebada, pelicanul etc.
Ciocul latit, penele unsuroase. Picioarele asezate mult înapoia corpului, iar degetele unite printr-o membrana înotatoare. Corpul în forma de luntre.
Picioroange
Barza, stârcul, egreta mare, egreta mica, lopatarul.
Cioc lung. Picioare lungi, subtiri,degetele având membrana numai la baza.
Agatatoare
Ciocanitoarea, cucul, etc.
Picioarele cu doua degete îndreptate înainte si doua înapoi. Duc viata arboricola. Se hranesc cu insecte si larvele lor.
Rapitoare:
de zi
de noapte
Uliul, sorecarul, acvila,
vulturul plesuv
Cucuveaua, bufnita
Ciocul ascutit si încovoiat. Simturi agere. Picioare puternice, terminate cu gheare ascutite si încovoiate. Ochii asezati în fata. Penaj moale.
Pasarile
Vrabia, rândunica, privighetoarea, mierla, ciocanitoarea etc.
Corpul mic, picioarele foarte subtiri. Unele sunt bune cântatoare
Alergatoare
Strutul
Degete reduse la numar. Aripi scurte, corp greoi, picioare puternice. Bun alergator.

Pasarile sunt vertebrate bine adaptate la zbor, având forma aerodinamica. Corpul este acoperit cu un învelis usor de: pene, fulgi si puf produse de piele. Au membrele anterioare transformate în aripi. Membrele posterioare, cu patru degete, asigura statiunea bipeda si mersul pe sol, dar si înotul, agatatul, scurmatul la unele specii. Picioarele sunt acoperite cu o piele solzoasa, ceea ce ne arata înrudirea lor cu reptilele. Oasele sunt pneumatice. Cele doua maxilare sunt învelite în câte o teaca cornoasa, formând ciocul.
Sistemul nervos este mai dezvoltat si are o structura mai complexa decât a reptilelor, datorita complexitatii zborului, orientarii si a activitatii instinctuale.
Dintre organele de simt, cel mai perfectionat este ochiul.
Sistemul digestiv diferentiat în functie de modul de hranire, prezinta cavitatea bucala, lipsita de dinti, gusa, pipota cu pereti musculosi, intestin subtire, intestin gros, rect scurt si deschis în cloaca. Prin cloaca se elimina si urina, dar vezica urinara lipseste.
Sistemul respirator prezinta cai aeriene, cu un organ fonator, propriu pasarilor, numit sirinx, la bifurcatia bronhiilor, doi plamâni si noua perechi de saci aerieni în cavitatea generala a corpului, unii chiar în legatura cu cavitatile din oase.
Sistemul circulator este mai bine dezvoltat decât al reptilelor. Inima, relativ mare fata de dimensiunile corpului este tetrecamerala.
Circulatia este dubla si completa, ci separarea completa a sângelui oxigenat si cel neoxigenat.
Temperatura corpului este constanta (42°C), datorita respiratiei si circulatiei, care sunt foarte active.
În sistemul reproducator al femelelor se remarca reducerea ovarului si oviductului stâng la majoritatea speciilor.
Pasarile sunt ovipare. Femelele depun oua bogate în vitelus, cu coaja tare, calcaroasa. Majoritatea pasarilor îsi construiesc cuiburi în care depun ouale pe care le clocesc, apoi îsi hranesc si îsi îngrijesc puii. La aceste procese participa, în functie de specie, fie femela, fie masculul, fie ambii parinti, exceptiile fiind destul de rare.
Pasarile au o larga raspândire pe Glob, traind în cele mai variate medii de viata (stepa, desert, tufisuri, paduri, tarm, apa) si adoptând cele mai variate regimuri de hrana (insectivore, carnivore, granivore, omnivore), etc.
Multe pasari se deplaseaza toamna de la locuri de cuibarit la cel de iernat, cu clima mai calda si hrana mai abundenta, si revin primavara.
Sunt pasari migratoare. Pentru o anumita zona geografica ele pot fi oaspeti de vara, oaspeti de iarna sau pasari de pasaj. Mai putine sunt pasarile sedentare, care nu îsi parasesc locurile de cuibarit.
Pasarile se clasifica în mai multe grupe dupa tabelul de mai sus.
Strutul
Strutul mascul adopta o pozitie foarte diferita de pozitia sa ridicata obisnuita atunci când se etaleaza în fata femelelor. Se lasa la pamânt, îsi deschide aripile în evantai si îsi îndoaie gâtul spre înapoi.
Strutul este strâns înrudit cu multe alte pasari nezburatoare, cu nandul din America de Sud, cazuarul si emu din Australia si pasarea kiwi din Noua Zeelanda. Aceste pasari, împreuna cu pasarile moa disparute din Noua ...