Tesutul nervos
Este alcatuit din neuroni si celule gliale;
Neuronii - sunt unitatile de strucura ale sistemului nervos;
- sunt formati din corp celular si prelungiri: dendrite si axoni;
Dendritele si axonii constituie caile de conducere în nevrax a sensibilitatii si motilitatii, precum si nervi spinali (micsti) si cranieni (senzitivi, motori si micsti).
Strucura:
Corp celular
formeaza substanta cenusie a nevraxului si este delimitat de neurilema;
în neuroplasma se afla: mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, lizozomi, neurofibrile (cu rol de sustinere si transport), corpi Nissl (cu rol în sintezele neuronale) si nucleul (unic, situat central).
Axon
prelungire unica, obligatorie, delimiteaza de axolema;
în axoplasma contine mitocondrii, lizozomi, neurofibrile;
conduce influxul nervos eferent (centrifug);
este protejat de 3 teci: de mielina (la interior), Schwann, Henle (la exterior).
Teaca Henle
este formata din substanta fundamentala amorfa si fibre conjunctive asezate în retea;
are rol trofic si de protectie.
Teaca Schwann
este formata din celule gliale;
este dispusa concentric în jurul tecii de mielina;
între doua celule Schwann se afla o strangulatie Ranvier;
secreta teaca de mielina si conduce saltatoriu influxul nervos.
Dendrite
sunt prelungiri neobligatorii, ramificate, ce contin neurofibrile si corpi Nissl (organite specifice);
conduc influxul nervos aferent (centripet).
Teaca de mielina
este secretata de celulele gliale Schwann sau de oligodendrologie; are rol nutritiv, de protectie si izolator.
Strangulatie Ranvier
Ramificatii axonale butonate
butonii terminali contin neurofibrile, mitocondrii si vezicule cu mediatori chimici cu rol în transmiterea influxului nervos prin intermediul sinapselor.
Proprietatile neuronilor:
generarea influxului nervos (excitabilitatea)
conducerea influxului nervos (conductabilitatea)
Clasificarea neuronilor
a. Dupa forma corpului celular:
b. Dupa numarul prelungirilor:
c. Dupa functie:
stelati
ovali
piriformi
piramidali
rotunzi
- unipolari
- pseudounipolari
- bipolari
- multipolari
senzitivi
motori
de asociatie
secretori

EXCITABILITATEA reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea stimulilor.
Se caracterizeaza prin:
a). intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. Stimulii cu intensitate inferioara pragului se numesc subliminari si nu produc influx nervos, iar cei cu intensitate superioara pragului se numesc supraliminari si au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag a stimulilor (legea "tot sau nimic").
b). timpul util reprezinta timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos.
c). cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric), având o intensitate dubla fata de reobaza, pentru a produce un influx nervos.
d). labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe unitatea de timp.
e). perioada refractara este proprietatea neuronului de a nu raspunde la un stimul nou, în timpul unui raspuns la un stimul anterior.
f). bruschetea reprezinta rapiditatea cu care actioneaza stimulul.
CONDUCTIBILITATEA reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre efector.
Suportul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductabilitatii este potentialul electeric membranar
...