VIATA ARTIFICIALA
Putine idei au generat atâtea sperante si atâtea temeri ca aceea de a crea viata în laborator. Alchimistii de acum câteva secole credeau ca este suficient sa se amestece, în cantitati adecvate, o serie de substante si în eprubeta s-ar forma un mic omulet care ar creste treptat pentru a deveni un om adevarat. Nimeni nu vorbea însa despre substantele necesare. În secolul al XVI-lea, Paracelsius a sugerat o metoda eficace, dupa parerea lui - încalzirea „samântei” umane si hranirea ei cu sânge de aceeasi origine „Daca veti proceda asa, spunea el, in 80 de zile se va forma un copil veritabil si viu, dotat cu toate membrele unui copil nascut de o femeie, dar mult mai mic. Îl vom numi homuncul.”
Visul alchimistilor era destul de „modest”. Ei voiau doar sa vada un copil crescând în laborator.
Geneticienii contemporani merg pe alte drumuri. Ei îsi propun sa creeze organisme din rearanjarea acelorasi materiale pe care le-a folosit si natura sau - de ce nu? sa experimenteze alte materii prime. Înainte de a imita natura, va trebui sa înteleaga drumul de la prima molecula organica la celula. Fara îndoiala, o asemenea tema depaseste posibilitatile actuale ale stiintei. „Viata a încetat însa sa mai fie un mister, spunea cândva J.B. Vernal, si devine practic o ghicitoare, o criptograma care poate fi deodata un model de lucru pe care, mai devreme sau mai târziu, îl vom putea imita.”
Dar ce stim despre începuturile „vietii” ?
La început toata lumea antica a crezut în abiogeneza, teorie conform careia „viata” îsi are originea în materia amorfa. De-abia in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea parerile au început sa se schimbe. În 1860, Pasteur a impus definitiv concluzia ca generatia spontanee este imposibila: A fost ultima lovitura data abiogenezei. Deceniile care au urmat au confirmat marele adevar formulat de Pasteur. S-a descoperit apoi unitatea de organizare a materiei. vii este extrem de complexa. Devenea mereu mai putin probabila ipoteza ca viata a provenit din materie nebiologica. În acelasi timp, multi biologi erau convinsi ca fenomenele chimice si fizice pot explica organizarea unor molecule mai mici în macromolecule. Ca atare - concluzie fireasca! - „viata`” s-a nascut de mai multe ori. Când si cum? Raspunsul era mult mai neclar decât am fi tentati sa credem la prima. vedere: Pâna foarte curând era un-consens ca elementele constitutive ale primelor organisme nu se puteau forma decât pe Pamânt. Presupunerea ni se pare, acum, exclusivista. De ce n-am. admite, si avem la îndemâna suficiente argumente ca materia prima putea fi adusa din Cosmos sau si din Cosmos? Mai demult, la începutul secolului acesta, ipoteza a apartinut lui S. Arnhenius (1903). În forma ei initiala, sugera ca , „viata” a fost adusa din spatiul cosmic de catre meteoriti.
Sa vedem informatiile actuale. ' Dorothy Oehler si J. W. Schopf, de la Universitatea din Calfiornia, au analizat fosilele chimice si fosilele structurale si au ajuns 1a concluzia ca în urma eu 2,8 miliarde de ani Pamântul era domeniul algelor. Deci primele celule sunt doar cu 500 de milioane de ani mai vechi. Argumentul concludent, dupa parerea lor, dar discutabil dupa a celor mai multi biologi, este totusi deosebit de valoros. Iata-l! Ei au studiat raportul dintre Carbonul 12 fata de Carbonul 13, în rocile precambriene din Africa de Sud. Daca în mostrele analizate creste continutul în C 12, atunci fenomenul este expresia unei activitati biologice. În cercetarea lor, a aparut un fapt aparte: într-o lunga succesiune de probe, raportul C12-C13 era permanent crescut. A avut loc apoi o oprire brusca. Dedesubtul stratului nu mai aparea nici o dovada de „viata”. Vechimea primului strat mort 3,3 miliarde de ani.
Concluzia a fost primita, asa cum spuneam, cu rezerve. Un comentator al revistei „Science” sublinia faptul ca datele sunt prea putine si explicatiile lor potentiale dar atât de departe, încât ar fi mat prudent sa nu se traga nici o concluzie.
Remarcam mai înainte ca elementele constitutive ale primei celule puteau: fi aduse din Univers. Dovada - una dintre cele mai spectaculoase - a fost data de meteoriti. Într-unul dintre ei, meteoritul Alle.nde, cazut in Mexic, s-a gasit formaldehida. In altul, celebrul Murchinson, prabusit în Australia, s-au identificat aminoacizi de origine extraterestra. Era prima proba ca, cel putin, o parte dintre elementele necesare „vietii” puteau fi produse în spatiu.
Apoi, A. Vinogradov si G. Vdovychin, în 1992 au anuntat prezenta - într-un meteorit. cazut in Ucraina, în 1889 - a unui polinucleotid asemanator ADN-ului: El are o dubla structura dar, spre deosebire de ADN, spirala este simetrica.
Un argument la fel de puternic îl constituie prezenta moleculelor organice-în Univers. Din 1937 pâna acum s-au descoperit 34 de molecule organice - apa, amoniac, formaldehida, hidrogen, acetaldehida. Oricum, ar fi greu sa spunem acum daca primele o...