Virusurile






Virusul este o particula submicroscopica, care este formata dintr-o teaca, sau învelis cu rol de protectie de natura proteica, numita capsida si un material genetic. Materialul genetic poate sa fie ADN, fie ARN.


ISTORIC

Existenta unor microorganisme invizibile la microscop a fost intuita de Pasteur dupa ce toate încercarile de a pune în evidenta agentul turbarii au parut a fi zadarnice. Dupa unii precursori geniali (Edward Jenner, Pasteur), progresele în domeniul virologiei au ramas neînsemnate si pâna la începutul secolului al XX-lea, s-a vorbit în continuare de acele "fiinte imaginare", fara ca ele sa fie cunoscute. Cu ajutorul microscopului optic cu lumina ultravioleta ("ultramicroscopul"), se pot distinge obiecte pâna la o finete dimensionala de 0,15 µm, la mariri de 6.000-7.000 ori. Cu toate acestea, virusurile (inframicrobii), nu se pot observa cu aceste microscoape. Observarea lor cere o marire de ordinul 10.000-15.000 ori, ceea ce nu se poate obtine cu microscopul optic, deoarece astfel de mariri necesita puteri separatoare de 0,2 µm. La sfârsitul secolului al XIX-lea, s-a reusit detectarea lor printr-o metoda indirecta; dupa triturarea tesuturilor care le contin, virusurile traverseaza filtrele si prin injectare transmit o anumita boala, astfel ca li s-a atribuit denumirea de virusuri filtrante. Lucrarile lui R. Degkwitz (1927) si T. Taniguchi (1935) au demonstrat ca rujeola este cauzata de un virus. La fel si rubeola. Aceste doua virusuri vor fi cultivate ulterior de Enders (1962).
În 1935, W. M. Stanley izoleaza o „proteina” si demonstreaza ca inocularea acesteia unor plante provoaca boala numita mozaicul tutunului; de asemenea, arata ca „proteina” pastreaza aceasta proprietate si dupa cristalizare; Bowden si Pirie îi confirma descoperirile în 1937. Ulterior s-a vazut ca de fapt era de vorba de un acid nucleic cu un învelis de natura proteica; în cazul virusurilor patogene pentru animale, aceste doua compone