1. Generalitati
Orice material este compus din particule mici numite atomi. Acestea sunt atât de mici încât încap cu milioanele pe vârful unui ac. Gruparea mai multor atomi formeaza molecule; cele mai mari grupari de acest gen contin mai multe mii de atomi.
Ideea ca orice material se compune din particule mici a aparut înca din vremea Grecei Antice. În jurul anului 420 i.e.n. filozoful Democrit a ajuns la concluzia ca materia se compune din particule mici indivizibile. Aceste particule se numesc si astazi atomi, dupa cuvântul grecesc atomos, adica indivizibil.
Alti filozofi aveau teorii diferite. În secolul IV î.e.n. Aristotel era de parere ca fiecare material se compune din patru elemente de baza: pamânt, aer, foc, apa -, numai ca în cantitati diferite. Aceasta a fost o teorie acceptata pe larg pâna la început secolului XVII. Obiectivul alchimiei a fost crearea “elixirului vietii”, o bautura care ar da viata eterna omului. Un alt obiectiv a fost îmbogatirea prin transformarea metalelor obisnuite în aur. Multi alchimisti s-au laudat ca au rezolvat aceste probleme, dar în realitate nici unul nu a avut succes.
2. Teoria revolutionara a lui Dalton
Câtiva oameni de stiinta au ramas în continuare de parere ca materia se compune din atomi, însa pâna la începutul anilor 1800 nu a existat nici o dovada stiintifica care sa sustina aceasta teorie. Un chimist si scriitor englez, John Dalton, a realizat experiente cu gaze, mai precis a cercetat modul de combinare între ele. A determinat de exemplu, ca hidrogenul si oxigenul se combina întotdeauna în acelasi raport de greutate spre a forma apa. La rezultate similare au ajuns si alti cercetatori, însa Dalton a fost primul care a înteles implicatiile acestora. El a concluzionat ca materiile sunt compuse din atomi si ca atomii unei substante primare au toti aceeasi greutate. Daca doua substante primare se combina între ele atunci atomii se unesc întotdeauna în acelasi raport cantitativ. Teoria de atom daltoniana a explicat cauza din care atomii se combina întotdeauna în acelasi raport cantitativ si a creat un punct de plecare pentru alti cercetatori spre examinarea în detaliu a materiei.
Materia se compune deci din atomi, dar oare atomii din ce se compun? Primele indicii în acest sens au aparut spre sfârsitul anilor 1800, când cercetatorii au examinat trecerea electricitatii prin aerul rarefiat dintr-un tub de sticla. Tubul a emis din când în când lumina verde, în momentele în care s-a aplicat o tensiune înalta pe cele doua placute de metal, introduse în gaz, sau altfel spus electrozi.
Aceasta luminozitate era produsa de radiatia invizibila care pornea de pe electrodul negativ si se lovea de peretele tubului de sticla.
În anii 1890 fizicianul britanic J.J. Thomson a aratat ca aceste raze catodice, dupa cum se numeau în acea vreme, sunt de fapt curenti de particule purtatoare de sarcini negative. În acea vreme s-a presupus ca electronii sunt smulsi într-un mod oarecare din atomi, dar nu era de loc clara organizarea lor din interiorul atomului. Ipoteza lui Thomson era ca atomii seamana într-un fel cu o budinca de stafide: mai multe particule cu sarcina negativa- electronii, sunt incorporate intr-o materie voluminoasa dar usoara, de forma sferica. Experientele elaborate si realizate ulterior pentru clarificarea structurii interne a atomului au infirmat teoria lui Thomson.
3. Modelul Rutherford
În 1911, un coleg al lui Thomson, Ernest Rutherford, nascut în Noua Zeelanda, dar care a lucrat în Marea Britanie, a schitat o noua structura atomica, care a dat raspuns la fenomenele observate în experimente. În conformitate cu aceasta, mijlocul atomului sau altfel spus nucleul, are sarcina pozitiva si este relativ greu. În jurul lui se rotesc electronii: particule foarte mici si usoare, purtatoare de sarcina negativa.
Rutherford nu a realizat însa ca nucleul atomic se compune de regula din mai multe tipuri de particule: unele cu sarcina pozitiva si altele fara sarcina. Existenta particulelor cu sarcina pozitiva - a protonilor – s-a dovedit în jurul anului 1920. Particulele fara sarcina electrica au fost descoperite în 1932 de Sir James Chadwick, care le-a denumit neutroni. Prin aceasta s-a completat modelul de atom prin care putem întelege comportamentul materiei.
4. Elemente
Elementele sunt acele substante, în care fiecare atom are acelasi numar de protoni. Acest numar comun de protoni indica numarul atomic al elementului. Exista în totalitate un numar de 92 de elemente în natura. În atomii lor, numarul protonilor poate va...