Coroziunea si protectia anticorosiva


Privire generala asupra coroziunii metalelor
Pagubele provocate economiei nationale de catre coroziune ating proportii uriase. Conform datelor existente, aproape o treime din productia mondiala de metal este scoasa din uz datorita coroziunii. Întrucât numai circa doua treimi din metalul corodat se recupereaza prin topire, înseamna ca circa 10% din productia mondiala se pierde definitiv ca urmare a actiunii de distrugere a coroziunii.
Pagubele datorate coroziunii sunt adesea legate nu numai de pierderile de metal ci si de scoaterea din functiune a unor instalatii întregi, pentru a caror prelucrare si montare se cheltuieste mai mult decât costul materialului din care sunt facute. Daca pentru sinele de cale ferata costul materialului depaseste costul de fabricatie, pentru alte produse cum ar fi masinile, avioanele, aparatele de precizie etc., costul de fabricatie depaseste cu mult costul materialului.
Termenul de coroziune este conventional si cuprinde o serie de procese, de schimbari chimice si electrochimice prin care metalele trec dintr-o forma elementara într-o forma combinata. Aceasta trecere este posibila deoarece în natura, în mod obisnuit, metalele se gasesc sub forma combinata ca: oxizi, carbonati, hidroxizi, a caror energie libera este mai mica decât a metalului pur, ceea ce determina tendinta naturala a metalelor de a trece la forme cu energie libera mai redusa.
Prin coroziune se întelege distrugerea materialelor datorita reactiilor chimice sau electrochimice cu mediul înconjurator. Atacul chimic direct este posibil la toate materiile prime folosite în industrie, în timp ce atacul electrochimic nu apare decât la metale, deoarece numai ele poseda electroni liberi. Materialele sintetice nu poseda aceasta structura ele fiind de obicei supuse degradarii numai prin atac chimic.
Dupa mecanismul de desfasurare se pot distinge doua tipuri de coroziune :
coroziunea chimica care se refera la procesele de distrugere a metalel