Cristalitatea polimerilor


Starea lichid – cristalina sau mezomorfa ocupa o pozitie intermediara între starile de faza lichida si solida. Ordinea asociata acestei structuri este inferioara solidelor cristaline, dar superioara lichidelor.
Cristalele lichide se grupeaza, în general, în doua clase: termotrope si liotrope. Prima se subdivide la rândul ei în tipurile enantitropic si monotropic.
Structurile enantritope se formeaza prin încalzirea fazei cristaline sau prin racirea lichidului izotrop si se caracterizeaza printr-un domeniu definit de temperatura al stabilitatii, în sensul ca tranzitiile se petrec la o temperatura a stabilitatii (se petrec la o temperatura specifica prin racire sau încalzire). Mezofaza monotropa se obtine numai prin supraracirea lichidului izotrop.
Cea de a doua clasa – cristalele lichide liotrope – se formeaza în stare de solutie la o anumita concentratie a compusului dizolvat. Dintre materialele care formeaza cristale lichide liotrope se amintesc sapunurile, detergenti si diversi compusi macromoleculari naturali si sintetici.
O substanta data poate trezenta diferite mezofaze, fiecare dintre ele aparând în intervale definite de temperatura separate prin tranzitii de ordinul I.
Structurile moleculare lichid-cristaline sunt de tip nematic, smectic si colesteric (fig. 1).


În primul caz, centrele de greutate ale particulelor ce alcatuiesc mezofaza lichid-cristalina sunt dispuse la întâmplare, ceea ce face ca aici sa lipseasca ordinea îndepartata. Axele tuturor particulelor din interiorul volumului elementar al probei macroscopice sunt totusi orientate într-o anumita directie. În mezofazele smectice, centrele de greutate ale moleculelor în stare întinsa, sunt dispuse în plane echidistante ce alcatuiesc straturi smectice. În interioril straturilor dispunerea moleculelor este întâmplatoare, astfel ca axele pot fi orientate paralel cu normala stratului, sau formeaza diferite unghiuri cu aceasta, generând o multitudine de formatiuni smectic