Determinarea vitezei de coroziune:

Consideratii teoretice:
Notiunea de coroziune include toate procesele chimice si electrochimice care au drept rezultat degradarea spontana si continua a suprafetelor metalelor si aliajelor.
Majoritatea metalolor se gasesc în natura sub forma de combinatii dintre care de cele mai multe ori sub forma de oxizi. Acest fapt dovedeste ca pentru aceste metale, starea metalica este instabila din punct de vedere termodinamic, în prezenta agentilor chimici si electrochimici, ele având tendinta de a se coroda, refacând conditiile din care au provenit. În seria tensiunilor chimice, aceste metale sunt situate înaintea hidrogenului si au potentiale normale normale de electrod negativ.
În tehnologie tocmai aceste metale sunt folosite cu precadere, din care cauza pierderile de metale sunt dintre cele mai mari. Un numar restrâns de metale, metale nobile, se gasesc în natura si în stare libera. Ele se situeaza dupa hidrogen în seria tensiunilor electrochimice si sufera mai greu procesul de degradare prin coroziune.
Coroziunea este un proces complex fiind determinat de multi factori. În functie de mecanismele dupa care se desfasoara, coroziunea poate fi chimica si electrochimica.
Coroziunea chimica are loc în mediu uscat, atunci când metalele sau aliajele sunt atacate chimic de unele gaze dintre care enumeram: oxigenul, clorul, bioxidul de sulf, bioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, acidul clorhidric, etc. Acest tip de coroziune e prezenta mai cu seama în unele instalatii din industria chimica, fiind favorizata de temperatura.
De cele mai multe ori, coroziunea chimica capata un aspect electrochimic (coroziune electrochimica), deoarece instalatiile, utilajele, masinile, statiile de transformare, conductele aeriene si subterane de gaze si apa, etc. în contact cu agentii atmosferici (oxigenul sau umezeala din aer), sunt de fapt sisteme electrochimice, formate dintr-un metal sau aliaj în contact cu un electrolit. Aceste sisteme dau nastere la pile el