IODUL

1. Scurt istoric.
Este descoperit de chimistul francez Courtois care efectueaza experimente pe plantele de varech, niste alge marine move, unde in a lor cenusa observa niste cristale de un mov stralucitor pe care I le da chimistului N. Clement pentru a le analiza (1811-1812).
In 1813 N.Clement, Davy si Gay-Lussac, au cercetat cristalele pt. a lamuri caracterul elementar al iodului.
In 1820 Courtois impreuna cu J.B. Dumas si medicul elvetian J.F. Coindet, propun intrebuintarea iodului la tratarea. gutei, iar J.B. Dumas introduce si tinctura de iod ca dezinfectant.

2. Asezarea in Sistemul Periodic.
- configuratie electronica:
Z=53 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 4d10 4p6 5s2 5d6 5p5 6s2
- elecronegativitate: 2,5
- masa atomica: 126,9
- stare de oxidare:1
- caracter chimic amfoter

3. Stare naturala si raspandire.
Iodul insoteste Cl2 si Br2 in natura. In cant. redusa este raspandit sub forma de combinatii in cele trei regnuri. In apa marii se gaseste in proportie de 2,5 mg\l, in medie, ca iod de origine organica, apoi in cenusa tuturor plantelor marine, in unii bureti si corali, ca si in unele alge (varech, focus, goemon, laminaria sau varza de mare). Aceste plante au proprietatea de a absorbi iodul din apa marii si de a-l acumula in tesuturile lor. In cenusa acestora, regasim iodul ca iodura de potasiu, in proportii ce ajung pana la 0,4%. Tot ca iod organic se gaseste in glanda tiroida (TIROXINA) lipsa lui da gusa la nastere. Se mai gaseste iod sub forma de ioduri si iodati; el apare in salpetrul de Chili (0,05-0,1) si in unele ape petrolifere (10-100 mg iod\l). De asemenea, gasim iod in cantitati mici in unele ape minerale. Il mai gasim si in vegetale: usturoi, ceapa, spanac, morcovi, rosii, pere, struguri.


1.4. Preparare.
Din cenusa algelor marine care se tratazeaza cu apa se extrage iodura de Na si din aceasta IODUL:
- cu clor: 2NaI + Cl2 = 2NaCl +I2
- cu acid azotos in prezenta acidului sulfuric:
2NaI + H2SO4