Legaturi chimice
Se stie ca proprietatile chimice ale atomilor sunt determinate de numarul de electroni de pe ultimul strat si intr-o masura mai mica de electronii de pe penultimul strat. Atomii elementelor care au pe ultimul strat electronic un numar incomplet de electroni, deci o configuratie electronica nestabila, manifesta tendinta de a-si completa stratul exterior prin cedare sau prin captare de electroni. Din aceasta cauza, atomii elementelor nu pot exista in stare libera, ci se combina intre ei sau cu atomii altor elemente, pentru a-si forma un strat electronic exterior complet, ajungand la o configuratie electronica stabila, asemanatoare cu a unui gaz inert.. Pentru a se forma molecule, intre atomi se pot stabili diferite tipuri de legaturi chimice, dintre care cele mai importante sunt: legatura electrovalenta si legatura covalenta.

Legatura electrovalenta
Acest tip de legatura se stabileste intre ionii cu sarcini electrice de semn contrar. Ca exemplu se poate da formarea moleculei de clorura de sodiu:
Na+ + Cl_ ( Na+Cl_
Ionii pozitivi de sodiu(cationii) si ionii negativi de clor(anionii) sunt uniti printr-o forta electrostatica de atractie. Forta care uneste sarcinile electrice ale ionilor pozitivi si negativi se numeste electrovalenta sau valenta ionica. W. Kossel(1916) a explicat legatura electrovalenta astfel:
Electrovalenta se formeaza prin transferul electronilor de valenta de pe ultimul strat al atomilor elementelor electronegative, fiecare dintre ionii rezultati avand o configuratie stabila de gaz inert.
Combinatiile formate din ionii pozitivi si negativi se numesc combinatii ionice. In cazul compusilor ionici notiunea de molecula se poate folosi numai in mod cu totul conventional, deoarece in cristalele si in topiturile combinatiilor ionice nu exista molecule, ci ioni. Formulele combinatiilor ionice ca, de exemplu : fluorura de calciu, clorura de sodiu, bromura de potasiu etc. trebuie scrise astfel : Ca