POLIMERI


Moleculele alchenelor si ale altor substante nesaturate au proprietatea de a se uni intre ele cu ajutorul dublelor legaturi si de a forma polimeri :
n A = An
Numarul de molecule ale monomerului, care se impreuneaza pentru a forma polimerul, se numeste grad de polimerizare(n). Reactia care sta la baza formarii polimerului se numeste polimerizare iar alchena folosita ca materie prima se numeste monomer.
Se disting doua tipuri de reactii de polimerizare. Unele duc la polimeri cu grade de polimerizare mici : dimeri,trimeri tetrameri; în altele iau nastere polimeri inalti sau macromoleculari ( n= câteva sute sau mii).
Alchenele simple,cum sunt etena, CH2=CH2, si propena, CH2=CH – CH3, se transforma in macromolecule numai in conditii speciale. Cel mai usor se polimerizeaza alchenele care au doua grupe alchil la unul din atomii de carbon ai dublei legaturi, ca de exemplu izobutena :
CH3
/
CH2= C
/
CH3
Se cunosc monomeri care polimerizeaza usor deoarece contin in molecula o dubla legatura, de care se leaga o alta grupa de atomi, decât grupa alchil (CH3) sau hidrogen. Asemenea monomeri sunt :
C6H5- CH=CH2 ; CH2=CH-Cl ; CH2=CH-C=N
Stirenul clorura de vinil acrilonitril

Polimerizarea consta in unirea “cap la coada” a unui mare numar de alchene, prin desfacerea dublelor legaturi ,sub influenta catalizatorilor, a radicalilor liberi si in conditii de temperatura,rezultând o macromolecula de forma unui fir lung (molecula filiforma).
Alchenele inferioare se polimerizeaza la temperatura camerei (sau la = 0 grd),sub actiunea catalitica a acizilor minerali( ex. Acidul sulfuric). Acizii mai slabi necesita o temperatura mai inalta( cca 200 grd, in cazul acidului fosforic). Catalizatori buni de polimerizare sint si silicatii de aluminiu naturali sau sintetici.
Polimerizarea etenei,cu formare de polietena. Pana in anul 1955, polietena se fabrica in cantitati relativ mici,deoarece polimerizarea se realiza numai la presiuni ridicat